SRI, de trei ani și doi președinți fără conducere civilă. Cine asigură acum conducerea și supravegherea serviciului secret

Eduard Hellvig și-a anunțat demisia pe 3 iulie 2023, după aproximativ opt ani la conducerea

SRI, funcție în care fusese numit la 3 martie 2015. La momentul retragerii, acesta a susținut că și-a îndeplinit obiectivele asumate și că este momentul ca instituția să intre într-o nouă etapă. Fostul director al SRI era de părere că statul pentru o perioadă prea îndelungată într-o funcție de putere nu este benefică nici pentru instituție, nici pentru democrație.

„Pietrificarea în funcţie nu este bună. Ea poate duce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la confundarea funcţiei cu persoana care o deţine. (...) Nu cred că este bine pentru

democraţie ca o persoană să concentreze expunerea la informaţie secretă pentru un timp îndelungat. Consider că din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există niciun raţionament să continui să ocup această funcţie. Am reuşit restructurarea instituţiei, am promovat o nouă generaţie în funcţiile de conducere şi am pus la dispoziţia societăţii

informaţii din Arhivele Fostei Securităţi”, declara Eduard Hellvig la momentul demisiei.

Decizia fusese discutată în prealabil cu președintele Klaus Iohannis, care a afirmat ulterior că retragerea lui Hellvig a avut și din motive personale. După plecarea din funcție, fostul șef al statului l-a decorat pe Hellvig pentru activitatea desfășurată la conducerea serviciului.

Un general asigură interimatul pentru o poziție civilă

Conform Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, directorul civil al SRI este numit de Parlament, la propunerea președintelui României. Până la desemnarea unui nou director, atribuțiile executive sunt exercitate de prim-adjunctul directorului.

Imediat după demisia lui Eduard Hellvig, atribuțiile de conducere au fost preluate de prim-adjunctul directorului SRI, generalul Răzvan Ionescu, care asigură și în prezent conducerea executivă a instituției.

Potrivit prezentării oficiale a SRI, Răzvan Ionescu este absolvent al Facultății de Fizică din cadrul Universității din București și a urmat cursuri postuniversitare în Geopolitică și Geostrategie la Academia de Studii Economice. De asemenea, a absolvit programul NATO Senior Executive organizat de SNSPA și cursurile Centrului European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” din Germania, dedicate combaterii terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă.

În cadrul Serviciului Român de Informații, a ocupat funcții atât în structurile centrale, cât și în cele teritoriale, fiind implicat în operațiuni desfășurate împreună cu servicii partenere din spațiul euroatlantic. Activitatea sa a vizat combaterea criminalității organizate transfrontaliere, respectarea regimurilor internaționale privind proliferarea armamentului, combaterea fluxurilor financiare ilegale, migrația și terorismul.

Răzvan Ionescu a fost încadrat în SRI cu gradul de locotenent, iar ulterior a absolvit ca șef de promoție cursurile de inițiere ale instituției. În primăvara anului 2016 a fost avansat la gradul de general de brigadă. La 23 martie 2017, prin decret semnat de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial, a fost numit prim-adjunct al directorului SRI, funcție pe care a preluat-o oficial începând cu 24 martie 2017. Anterior, condusese o unitate centrală specializată în combaterea amenințărilor transfrontaliere

Cariera sa militară a continuat cu avansarea la gradul de general-maior, la 1 decembrie 2017, iar în noiembrie 2022 a fost înaintat la gradul de general cu patru stele, cel mai înalt grad militar din cadrul Serviciului Român de Informații.

Numirea unui nou șef civil la SRI, o sarcină care a trecut de la Klaus Iohannis la Nicușor Dan

La doar câteva zile după demisia lui Eduard Hellvig, fostul președinte Klaus Iohannis a dat asigurări că va face o propunere pentru conducerea Serviciului Român de Informații, subliniind însă că o astfel de nominalizare necesită timp și o analiză atentă.

„Evident că voi face o propunere pentru această funcție, fiindcă SRI nu poate să rămână fără conducere civilă, dar sigur că necesită un timp de pregătire până când putem să facem următorul pas”, declara Klaus Iohannis în iulie 2023, înaintea Summitului NATO de la Vilnius.

Lunile au trecut însă fără ca președintele să înainteze Parlamentului o nominalizare. În februarie 2024, întrebat din nou despre lipsa unui director civil, Klaus Iohannis a susținut că activitatea instituției nu este afectată de această situație.

„SRI nu are director civil, dar evaluarea mea este că SRI funcționează impecabil”, afirma șeful statului, precizând că instituția este condusă de prim-adjunctul Răzvan Ionescu și că întreaga conducere militară își desfășoară activitatea în condiții normale.

Subiectul a revenit în atenția publică la sfârșitul anului 2024, după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. În discursul susținut pe 6 decembrie, Klaus Iohannis a explicat că, după primul tur al scrutinului, a primit informări din partea serviciilor de informații privind posibile interferențe și a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Șeful statului a făcut referire la documentele primite de la SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne, însă nu a abordat subiectul lipsei unui director civil la conducerea Serviciului Român de Informații.

„La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS și de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți”, a declarat Klaus Iohannis.

În cele din urmă, mandatul lui Klaus Iohannis s-a încheiat fără ca acesta să își îndeplinească promisiunea privind desemnarea unui nou director al SRI. 

Pe 10 februarie 2025, președintele și-a anunțat demisia din funcție, iar două zile mai târziu a părăsit Palatul Cotroceni. Odată cu plecarea sa, responsabilitatea formulării unei propuneri pentru conducerea civilă a Serviciului Român de Informații a fost preluată, mai întâi, de președintele interimar Ilie Bolojan, iar ulterior de Nicușor Dan, după preluarea mandatului de șef al statului.

Numirea unui șef civil la SRI, printre promisiunile neîndeplinite din primul mandat al lui Nicușor Dan

La scurt timp după preluarea mandatului, pe 26 mai 2025, președintele Nicușor Dan a fost întrebat când va propune un nou director civil pentru Serviciul Român de Informații și a explicat că prioritățile momentului erau reprezentate de situația economică și de reducere a deficitului bugetar al României.

„Singura mea preocupare este deficitul bugetar, după care toate celelalte”, declara atunci șeful statului, fără să avanseze un calendar privind desemnarea conducerii SRI.

Câteva luni mai târziu, în septembrie 2025, Nicușor Dan revenea asupra subiectului și susținea că rolul unui director civil este acela de a reconstrui încrederea dintre societate și structurile operative ale serviciului.

În același timp, președintele afirma că România continuă să fie ținta unui război hibrid desfășurat de Federația Rusă și că instituțiile statului gestionează atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare, chiar dacă reacția autorităților nu a fost întotdeauna optimă. Șeful statului promitea atunci că, după încheierea negocierilor politice privind conducerea serviciilor de informații, România va avea un director civil la SRI, precizând că își dorește o persoană din afara partidelor politice.

În noiembrie 2025, președintele avansa pentru prima dată un termen concret, afirmând că intenționează să facă nominalizarea până la sfârșitul anului sau la începutul anului următor, după consultări cu partidele aflate la guvernare, pentru a evita apariția unor noi tensiuni politice.

La începutul anului 2026, pe 7 ianuarie, Nicușor Dan declara că „o să fie niște discuții și o să aveți niște nume”, reiterând că propunerile pentru conducerea SRI și SIE vor fi făcute numai după negocieri cu formațiunile parlamentare, astfel încât acestea să beneficieze de susținerea necesară în Parlament.

Ulterior însă, pe 30 martie, șeful statului și-a schimbat discursul și a afirmat că nu consideră oportun momentul pentru desemnarea conducerii celor două servicii de informații, refuzând să mai indice un termen pentru aceste numiri. Totodată, Nicușor Dan a susținut că, în lipsa unui director civil, colaborează direct cu conducerea operativă a Serviciului Român de Informații și că, din punctul său de vedere, instituția își desfășoară activitatea în condiții normale.

Acum, la trei ani de la demisia lui Eduard Hellvig, funcția de director al SRI rămâne vacantă, iar după mai bine de un an de mandat, președintele nu a anunțat până în prezent un nou calendar privind desemnarea unei conduceri civile a serviciului.

Cine exercită controlul civil asupra SRI

Potrivit legislației, controlul civil asupra activității Serviciului Român de Informații este exercitat de Parlament. Conform informațiilor publicate pe site-ul SRI, legalitatea activității instituției este asigurată prin control parlamentar, în baza prevederilor Constituției.

Astfel, directorul SRI este numit de Parlament la propunerea președintelui României, iar acesta are obligația de a prezenta anual sau ori de câte ori Parlamentul solicită rapoarte privind activitatea Serviciului. Tot pentru exercitarea controlului civil, Parlamentul a înființat Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului.

În practică însă, mecanismul de control parlamentar a fost afectat în ultimii ani de blocarea rapoartelor anuale de activitate. Ultimul raport publicat integral pe pagina oficială a SRI este cel aferent anului 2020. Rapoartele pentru anii 2021, 2022, 2023 și 2024 nu au fost dezbătute și aprobate în plenul reunit al Parlamentului, deși legea prevede prezentarea lor anuală.

Situația a generat critici din partea unor partide politice. În noiembrie 2025, USR a solicitat conducerii Parlamentului introducerea pe ordinea de zi a rapoartelor restante privind activitatea SRI pentru perioada 2021-2024. Solicitarea a fost depusă de liderii grupurilor parlamentare USR, Bogdan Rodeanu și Ștefan Pălărie. Potrivit unui comunicat transmis de partid, rapoartele ar trebui dezbătute și aprobate anual, iar amânarea acestui proces reduce eficiența controlului parlamentar asupra serviciului de informații.

„Trebuie să aflăm ce a făcut SRI în toți acești ani, în condițiile în care România s-a confruntat cu un război hibrid. O parte dintre răspunsuri se regăsesc în rapoartele de activitate ale SRI, rapoarte care, potrivit legii, ar fi trebuit să fie dezbătute și aprobate anual de către Parlament.

Din anul 2021 nu s-a mai întâmplat acest lucru, rapoartele fiind blocate la nivel politic fără explicații”, declara atunci deputatul USR Allen Coliban, membru al Comisiei comune pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI.

Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații prevede că directorul SRI prezintă Parlamentului, anual sau ori de câte ori acesta solicită, rapoarte privind îndeplinirea atribuțiilor legale ale instituției.

Cine face parte din Comisia parlamentară de control a SRI:

Eugen Bejinariu (PSD) – președinte;

Nicolae Neagu (PNL) – vicepreședinte;

Csoma Botond (UDMR) – secretar;

Allen Coliban (USR) – membru;

Marian Mina (PSD) – membru;

Vasile Nagy (neafiliat) – membru;

Răzvan Sorin Prișcă (PNL) – membru;

Fabian-Cristian Radu (AUR) – membru;

Laurențiu-Cristinel Țepeluș (PSD) – membru.