El a mai spus că românii trebuie să ţină legătura cu linile aeriene la care au bilete şi să se asigure că sunt în siguranţă acolo unde sunt, pentru că e mai bine decât să pornească la drum cu riscurile de rigoare.
„Nu există zboruri, spaţiul aerian al Emiratelor Arabr Unite este oficial închis. Ceea ce înseamnă închiderea spaţiului aerian este o informare de presă, o informare către public, dar ia şi dimensiunea unor comunicări tehnice specializate, aşa numitele NOTAMS, adică avertizări către piloţi, către personalul navigant, care indică închiderea unui spaţiu aerian. Din raţiuni evidente, prezenţa avioanelor acolo, presiunea uriaşă a importanţei reluării traficului, au fost câteva încercări în care s-a deschis spaţiul aerian pentru timp foarte scurt, în care nişte avioane care erau programate au plecat. Nu există zboruri de repatriere, într-un spaţiu închis. Riscul de securitate pentru personalul navigant şi cetăţeni ar fi... nu şi l-ar asuma nimeni”, a declarat Andrei Ţărnea, purtătorul de cuvânt al MAE, despre situaţia românilor blocaţi încă în Dubai.
Nu există zbouri de repatriere
Reprezentantul MAE a explicat că spaţiul aerian al Emiratelor Arabe Unite şi a altor state din regiune, precum Qatar, este închis.
„Iordania a decis ieri, după ce o vreme în care spaţiul aerian a fost deschis, să închidă spaţiul aerian cel puţin între anumite ore. În consecinţă, în aceste condiţii, şi aţi văzut şi comunicările publice ale autorităţilor, dar şi ale liniilor aeriene din Emirate, respectiv din Oman şi din Bahrain, spaţiile aeriene fiind închise, nu se operează zboruri. Vor fi încercări, posibil, în continuare să se deschidă punctual spaţiul aerian. Nu există, însă, în acest moment zboruri de repatriere, coridoare de evacuare aeriană şi aşa mai departe”, a declarat Ţărnea. Purtătorul de cuvânt al MAE a subliniat că ”nici zboruri militare nu pot fi operate în aceste condiţii”.
„Zborurile de repatriere operate cu avioane militare nu fac excepţiile de la aceste reguli. Nu pot să zboare atunci când un spaţiu aerian este închis. Ei au nevoie să aplice acelaşi reguli ca la o aeronavă obişnuită. Deci, cum am spus şi ieri, toate opţiunile sunt în continuare considerate. Discutăm şi la nivelul autorităţilor naţionale, toate ministerele implicate, şi cu autorităţile ţărilor respective, şi la nivel european, care sunt soluţiile realiste”, a arătat el.
Transportul terestru nu e fezabil
Potrivit lui Andrei Ţărnea, o soluţie cum e cea din Israel, în care transporţi terestru, e fezabilă pentru numere relativ mici, 200-300 de oameni.
„În momentul în care vorbim deja despre mii de oameni, soluţia aia este posibilă, dar implică cu totul alt efort, o altă perioadă de pregătire, un alt tip de angajament. Vorbim despre sute de autobuze, autocare şi aşa mai departe. Deci trebuie gândită cu atenţie. Nu toţi aceşti oameni sunt cetăţeni perfect sănătoşi. Sunt între ei minori, sunt între ei persoane bolnave, sunt persoane care se află în tratament medical. Deci trebuie tratate aproape caz cu caz şi presiunea cea mai mare este fie pe crearea condiţiilor de securitate pentru deschiderea spaţiilor aeriene, sau, pe măsură ce se adună timpul, dezvoltarea acelor soluţii în care România, sau România împreună cu alte state, apelează la alte scenarii”, a menţionat Andrei Ţărnea.
Care e scenariul
Purtătorul de cuvânt al MAE a mai declarat că deocamdată scenariul în vigoare este cel în care ei rămân acolo unde sunt, pentru că acolo sunt în siguranţă. „Este mai sigur să stea acolo unde sunt. Ştiu că este foarte greu, ştiu că e uşor să spui de la microfon din Bucureşti acasă şi e mult mai greu să auzi atunci când eşti într-un hotel şi ţi se termină cazarea sau ştii că ai bilete de avion mâine sau le-ai avut ieri, dar este cel mai sigur lucru pentru ei”, a completat el.
Întrebat ce se va întâmpla cu românii care au rămas în aceste zone din Orientul Mijlociu pe banii lor şi nu mai au bani şi nu au cum să se întoarcă în ţară, Andrei Ţărnea a arătat că Mecanismul european de urgenţă a fost activat pentru crize civile, dar nu oferă compensaţii cetăţenilor, ci oferă compensaţii statelor care angajează cheltuieli pentru zboruri.
„El poate fi activat la diferite niveluri şi evident că România poate să beneficieze de chestiunea asta. Dar pentru asta trebuie să aibă la ce să beneficieze. Adică trebuie să aibă condiţiile în care poate să organizeze zborurile care să preia aceşti cetăţeni. Sumele respective, de exemplu, nu pot fi folosite pentru cazări la hotel. Pot fi folosite, de exemplu, pentru zboruri de evacuare”, a explicat Ţărnea.
Cine are prioritate
Despre modul în care vor fi aleşi prioritari cetăţenii care vor reveni în ţară, purtătorul de cuvânt al MAE a arătat că ”prioritatea numărul 1 este pentru copiii care nu sunt însoţiţi de familie”.
„În al doilea rând, sunt persoane cu patologii şi apoi familii cu copii. Deci asta este prioritatea. În rest, pentru ceilalţi, trebuie gândită o logică care ţine cont de mai mulţi factori. Unde se află geografic? Cât de repede poţi ajunge la un aeroport sau la un loc de evacuare? Care sunt condiţiile de securitate pe acel traseu? Dacă au sau nu bilete la o linie aeriană care are luat zborurile? Sunt toate aceste elemente. De aceea sfatul nostru este 1. să se registreze, 2. să ţină legătura cu linile aeriene la care au bilete, pentru că au obligaţie să le ofere alte variante, atunci când condiţiile de zbor vor permite acest lucru şi 3. să se asigure că sunt în siguranţă acolo unde sunt, pentru că e mai bine decât să se pună uneori pe drum cu riscurile de rigoare”, a mai declarat Andrei Ţărnea.
