Sondaj IRES: Cum încheie românii anul 2025. Câți au avut un an bun pe plan personal și câți consideră că a fost un an rău
Românii încheie anul 2025 cu o percepție divizată, în condițiile în care majoritatea declară că pentru ei personal a fost un an bun, dar consideră în același timp că 2025 a fost un an prost pentru România și că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.
Finalul anului 2025 găsește societatea românească într-o stare accentuată de nemulțumire, marcată de îngrijorări economice și o reconfigurare a opțiunilor politice, conform celui mai recent sondaj național realizat de IRES.
Datele sondajului arată că 72% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Deși pe plan personal 59% dintre români descriu anul 2025 ca fiind unul „bun”, percepția asupra situației generale a țării este negativă: 63% consideră că 2025 a fost un an „rău” sau „foarte rău” pentru România. Principalele cauze de stres au fost situația economică (creșterea TVA, incertitudinea locului de muncă) și situația politică internă.
Sceptisim în privința Guvernului Bolojan
De asemenea, activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan este privită cu scepticism în ceea ce privește echitatea reformelor. Aproximativ 60% dintre cetățeni sunt de părere că executivul ar fi trebuit să prioritizeze reducerea cheltuielilor statului înainte de a mări taxele. Impactul acestor măsuri este resimțit direct: 53% dintre români afirmă că reformele din 2025 au avut efecte negative asupra nivelului lor de trai.
Cum ar vota la viitoarele alegeri
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, peisajul politic ar arăta semnificativ diferit față de ciclurile electorale anterioare. AUR conduce în preferințele românilor care au exprimat o opțiune de vot, cu 36%, urmat de PSD cu 21% și PNL cu 18%. USR ocupă poziția a patra, cu un scor de 11%.
Mai mult, încrederea în instituții și profesii Pompierii rămân categoria profesională care se bucură de cea mai mare încredere (79%), urmați de medici (74%) și profesori (69%). La polul opus, politicienii (12%) și judecătorii (35%) continuă să ocupe ultimele locuri în clasamentul încrederii.
