STUDIU. Șase din zece români sunt mulțumiți cu viețile lor. Care sunt aspectele care îi îngrijorează pe oameni
Șase din zece români sunt mulțumiți cu viețile lor. Potrivit barometrului bunăstării realizat de IRES, tinerii și femeile consideră prețios timpul petrecut cu familia și prietenii.
De altfel, cei mai mulți oamenii spun că satisfacția și-o iau în general din cercul de apropiați. Pe de altă parte, cele mai mari bariere percepute în calea unei vieți mai bune, rămân corupția instituțională, veniturile mici și taxele mari.
Studiul s-a bazat pe 3 mari indicatori: educație, sănătate și bunăstare socială. În ceea ce privește sănătatea, 50% dintre cei chestionați consideră că nu au acces la servicii de calitate. 57% spun că nu au făcut analize medicale.
Iar 32% dintre români semnalează probleme grave în sistemul educațional.
Persoană: „Educația și sănătatea sunt principalele probleme. Păi dacă nu ai educație. Și încredere în instituțiile statului? Sperăm”.
Al treilea criteriu observat a fost bunăstarea socială, care implică relațiile personale, mediul de la muncă dar și atitudinea față de guvernanți.
Datele arată că oamenii sunt cel mai mulțumiți de relațiile cu familia și prietenii, cu un scor de 9,2, și de modul în care își petrec timpul liber. La polul opus, cele mai mari nemulțumiri vin din lipsa de încredere în guvern și în justiție: românii cred că autoritățile nu sunt suficient de transparente, adică nu explică deciziile pe care le iau, și că justiția nu este complet independența.
Dan Jurcan: „Dacă ar fi să ne comparăm cu danezii, de pildă, într-un alt tip de societate, cetățenii din Danemarca nu așteaptă foarte mult de la politicieni. La noi, lucrurile sunt radical diferit. Practic, românii nu știu să gestioneze situații dificile. De fiecare dată se îndreaptă spre politicieni, pentru că se așteaptă ca primarul, premierul sau ministrul să vină să rezolve problema”.
Alexandru Ciuncan: „Bunăstarea e un pilon care ține și de educație, sănătate, nu doar de partea economică. E un moment important să vedem unde ne situăm și ce putem face, și împreună cu instituțiile statului să oferim o viață mai bună în viitor. Foarte mulți români nu sunt în continuare protejați financiar de nicio formă de asigurare”.
Sudiul desfășurat la comanda Uniunii Asigurătorilor din România a fost făcut pe un eșantion reprezentativ de 1.055 de respondenți în perioada februarie-martie 2025.
România decontează amânarea reformelor și investițiilor promise la Bruxelles, după un an și jumătate electoral. Cinci spitale dintr-un total de 19, nu vor mai putea fi făcute cu fonduri europene din PNRR, 850 de kilometri de cale ferată sunt sub semnul întrebării, la fel și loturi întregi, din autostrăzile A7 și A8.
„Încercăm să salvăm ce putem", spune Dragoș Pîslaru, noul ministru al fondurilor europene, care a calculat că, proiecte de aproape 8 miliarde de euro, sunt în pericol, să rămână pe hârtie.
România a făcut planuri pentru 19 spitale cu bani europeni, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar pentru 5 spune ministrul fondurilor europene, nu s-au făcut niciun fel de lucrări.
Dragoș Pîslaru, noul ministru al Fondurilor Europene: „Există un număr de patru, aproape cinci spitale care n-au progres deloc. Zero. Nu cred că cineva va putea susține că se vor face până anul viitor. În acest moment, avem un risc la 14 spitale din 19”.
Ministrul a evitat să menționeze despre ce spitale este vorba. ȘtirileProTV au relatat, recent, că printre spitalele fără proiecte de finanțare semnate prin PNRR se numărau Institutul CC Iliescu din Capitală, Spitalul de Infecțioase din Brașov și Spitalul de Obstetrică de la Buftea.
Probleme mari sunt și pentru celelalte proiecte care ar trebui să modernizeze transporturile. De exemplu, modernizarea căii ferate. Din cei peste 2.741 de km de infrastructură feroviară nouă, 850 de km sub semnul întrebării, cu lucrări întârziate ori nici măcar demarate. La fel se întâmplă și cu porțiuni din două autostrăzi esențiale - A7- Autostrada Moldovei și A8 - Autostrada Unirii.
În plus, ar putea rămâne la stadiul de intenții zeci de școli, planuri de canalizare, dar și programe de finanțare pentru antreprenori.
Proiectele care sunt sub semnul întrebării acum pentru că nu ar putea fi finalizate până în decembrie anul viitor totalizează cam 8 miliarde de euro. Sunt bani pe care România i-ar putea pierde definitiv.
Noul responsabil de la fonduri europene spune că vă încerca să salveze "ce se poate".
Dragoș Pîslaru, noul ministru al Fondurilor Europene: „Vom folosi fiecare ședință de guvern pentru a vedea că proiectele evoluează. Să ne asigurăm că acolo unde trebuie făcute plăți nu mai sunt amânate, creăm flux numerar să nu mai avem sincope”.
Doar 14% dintre reformele și investițiile promise la Bruxelles de România au fost realizate până acum. PNRR are o valoare de 28,5 miliarde de euro, din care țara noastră a încasat o treime.
.webp)
