Sondaj INSCOP Research: Jumătate dintre români ar fi dispuşi să voteze un partid nou înfiinţat
Jumătate dintre români ar fi dispuşi să acorde votul lor la viitoarele alegeri unui partid nou înfiinţat, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 1-9 septembrie 2025.
Întrebaţi dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuşi să voteze un partid nou înfiinţat, 50,6% dintre participanţi au răspuns "da" (faţă de 29,8% în mai 2015), 28,8% au spus "nu" (faţă de 35,8% în mai 2015), iar 19,9% s-au declarat nehotărâţi (faţă de 23,6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0,8%.
Ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat: 38% dintre votanţii PSD, 44% dintre votanţii PNL, 50% dintre votanţii USR şi 60% dintre cei ai AUR.
Tinerii și bărbații, cei mai deschiși la partide noi
Aceeaşi opţiune o au 54% dintre bărbaţi şi 48% dintre femei, 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 36% dintre cei peste 60 de ani.
Totodată, 53% dintre persoanele cu educaţie primară, 50% dintre cei cu educaţie medie, 49% dintre cei cu educaţie superioară, 46% din locuitorii din Bucureşti, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic şi 49% din rural, respectiv 46% dintre angajaţii la stat şi 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuşi să acorde votul lor unui partid nou înfiinţat.
Conform sondajului, 55,1% dintre români sunt de acord cu afirmaţia "Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi", în timp ce 40,7% îşi exprimă dezacordul, iar 4,1% nu ştiu sau nu răspund.
Votanții AUR, cei mai nemulțumiți de partidele actuale
Sunt de acord cu afirmaţia de mai sus 45% dintre votanţii PSD, 34% dintre votanţii PNL, 33% dintre votanţii USR şi 71% dintre cei ai AUR.
Au acelaşi răspuns 58% dintre bărbaţi şi 53% dintre femei, 62% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 51% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 52% dintre cei peste 60 de ani.
Totodată, 72% dintre persoanele cu educaţie primară, 55% dintre cei cu educaţie medie, 35% dintre cei cu educaţie superioară, 44% din locuitorii din Bucureşti, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic şi 58% din rural, respectiv 43% dintre angajaţii la stat şi 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmaţia dată.
Pe marginea sondajului, Remus Ştefureac, director INSCOP Research, a declarat că "nivelul ridicat al nemulţumirii populaţiei faţă de actualele partide politice, evidenţiat prin cei 55% dintre români care declară că şi-ar dori dispariţia acestora şi înlocuirea cu partide noi şi 50% care declară că ar vota un partid nou înfiinţat sugerează nu doar o criză de încredere în clasa politică tradiţională, ci şi o dorinţă de resetare structurală a sistemului politic, ce depăşeşte simpla nemulţumire punctuală faţă de guvernare".
Creștere semnificativă față de acum 10 ani
"Mai mult decât atât, comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani, creşte puternic ponderea celor care ar vota un partid nou, de la aproximativ 30% în 2015, la 50% în 2025, ceea ce confirmă, cel puţin declarativ, o disponibilitate foarte ridicată a românilor transforma nemulţumirile şi frustrările în acţiune politică. Profilul demografic al celor care doresc înlocuirea partidelor existente şi ar fi dispuşi să voteze altele noi arată că tineri în special (18-29 de ani, dar şi 30-44 de ani) sunt mai nemulţumiţi de partidele existente şi mai dispuşi să voteze cu partide noi. Tendinţe similare mai accentuate regăsim în cazul angajaţilor din mediul privat, persoanelor cu educaţie primară şi votanţilor AUR", a explicat Ştefureac.
Metoda de cercetare folosită a fost cea de interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
