Cine sunt cei mai „bisericoși” români. Cu ce partide votează și ce vârste au

„Religiozitatea românilor este una culturală și identitară, fapt subliniat de majoritatea foarte largă de 85% care se consideră persoane religioase. Religiozitatea practicantă este mai redusă, dar semnificativă, în condițiile în care 30,6% din populație declară că merge cel puțin o dată pe săptămână la biserică”, a declarat Remus Ștefureac, director general INSCOP Research.

Cu ce partide votează cei mai religioși oameni

Persoanele care se consideră religioase sunt, în special, votanții AUR și PSD, persoanele cu studii primare și cele care locuiesc preponderent în mediul rural, arată sondajul.

Persoanele cu studii superioare, care votează USR și PNL, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare declară, într-o proporție mai mare decât restul populației, că nu se consideră persoane religioase.

Citește și

Val de accidentări la munte. Turiștii, încălțați cu adidași pe pârtii: „Avem două, trei perechi de ciorapi”

Când merg oamenii la biserică

De asemenea, 7,6% dintre respondenții la sondaj declară că merg la biserică de mai multe ori pe săptămână, 23% doar o dată, iar 17,1% cel puțin o dată pe lună.

25,4% dintre cei chestionați spun că merg la biserică doar la marile sărbători, în timp ce 19,4% merg foarte rar, iar 6,8% niciodată. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,7% din total eșantion.

În ceea ce privește mersul la biserică, votanții PNL, persoanele între 18 și 29 de ani și persoanele cu studii primare susțin că o fac cel mai frecvent (de mai multe ori pe săptămână).

Se duc la biserică o dată pe săptămână mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele cu studii primare și locuitorii din urbanul mic. 

Frecventează cel puțin o dată pe lună biserica în special: persoanele între 30 și 44 de ani și angajații la stat. Bărbații, locuitorii din București și angajații la stat merg doar la marile sărbători într-o măsură mai mare decât restul populației.

Se duc foarte rar la biserică mai ales: votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și din urbanul mare. Iar printre categoriile de persoane care spun că nu merg deloc, procentele mai ridicate sunt printre votanții USR și locuitorii din București.

„Actualele date confirmă imaginea pe care o avem privind religiozitatea românilor. Românii se consideră persoane religioase în marea lor majoritate. Și dacă nu ar fi complet adevărat, simplul fapt că aproape jumătate din populație consideră mersul la biserică un comportament dezirabil ne spune foarte mult despre existența acestei religiozități. Da, aici este o deosebire față de multe societăți europene occidentale, unde dezinteresul față de religie și ateismul sunt destul de bine reprezentate ca atitudini, atât individuale cât și publice”, spune Darie Cristea – director de cercetare.

Despre sondaj

Datele au fost culese în perioada 20-26 iunie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 115 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"