„Școli în construcție, viitor în pauză”. Aglomerarea elevilor, ignorată de autorități. Soluția „orei” de 35 de minute

×
Publicitate

Problema aglomerării din școli putea fi rezolvată în multe localități. Unii edili au avut și până acum soluții, dar nu le-au pus în aplicare.

Cum este și cazul administrației din Otopeni, una dintre cele mai bogate din țară.

Otopeni, toamna anului 2023.

Un grup de părinți a ieșit în stradă, cerând Primăriei soluții urgente. Copiii de gimnaziu învățau în trei schimburi printre liceeni.

Doi ani mai târziu, aceeași problemă.

Citește și
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin

Bărbat: „Ce să faci, să te duci cu copilul unde? În București? Când? La ce oră? La 7 când știți că e blocat DN-ul spre București? Nu... Atunci, singura variantă este aceasta, nu?”

Singura schimbare concretă a fost mutarea liceenilor. 409 elevi au plecat, dar în clădire tot au rămas 2531. Cifra este uriașă, pentru infrastructura actuală.

Primăria a ridicat abia acum - cu 3,8 milioane de euro, fonduri proprii - un alt corp de clădire. Ar mai trebui utilat și mobilat.

Copiii învață tot înghesuiți și tot în trei schimburi, câtă vreme corpul nou nu este gata.

Orele și pauzele sunt mult scurtate, cu aprobarea Consiliului de Administrație. Altfel, nu aveau cum să încapă atâția copii în clădire.

Bogdan Dorcioman, părinte și consilier local: „Sunt și ore de 35 de minute...”
„Vă spun, sunt lacune...”
„Face meditații din clasele primare...”
„Și eu și soția reluăm materia din clasele primare și învățăm odată cu copiii și le explicăm acasă...”
„Altfel, ar fi probleme, când ajung mai mari și au nevoie să dea examene în clasa a 8-a, o să constatăm că sunt în urmă mult...”

Ion Ovidiu Pânișoară, doctor în Științele Educației: „80% din ceea ce a învățat mecanic se uită în 8 zile după ce ai învățat. Și atunci, dacă învățăm 100 de informații, vom uita 80 dintre ele, dar în același timp rămânând cu puține informații, ne-am și chinuit. Adică, creăm și o demotivare față de școală.”

La Otopeni, în ultimii 4 ani, consilierii, dar și un ONG au depus mai multe proiecte, pentru construcția de la zero a unor școli. Primăria are și terenuri disponibile în proprietate, dar și bani. E una dintre cele mai bogate administrații locale din România.

Bogdan Dorcioman, părinte și consilier local: „Sunt ani când încheiem anul pe excedent bugetar. Au fost și câte 4-5 milioane de euro, care s-au rostogolit anul următor, pentru că nu au fost cheltuiți, dar o școală nu am putut construi.”

Fără vreo explicație, toate aceste proiecte au fost respinse.

O echipă a Știrilor PRO TV a fost să ceară lămuriri de la primarul Silviu Gheorghe, aflat în funcție din 1996.

Anul trecut a fost votat din nou, deși fusese arestat preventiv într-un dosar de corupție, cu un prejudiciu uriaș: 7 milioane de euro. Acum, e judecat în libertate.

Silviu Gheorghe, primar Otopeni: „Nu cred că discutăm despre problemele mele penale. Noi discutăm despre investiții și datoria mea de bun simț este să vă spun situația...”

El a fost întrebat de ce în 8 mandate nu a construit nicio școală gimnazială, în condițiile în care, tot el, a girat explozia imobiliară. Iar orașul s-a mărit de la un an la altul.

Silviu Gheorghe, primar Otopeni: „Dar n-are nicio legătură cu explozia imobiliară...”
„Această clădire în momentul ăsta rezolvă problema cu al 3-lea schimb.”
„Clădirea are 12 săli de clasă.”

Bogdan Dorcioman, părinte și consilier local: „Lipsa este de 72 de săli de clasă, iar noi avem acum în construcție 10! Pur și simplu, au trântit un corp nou pe locul terenului de sport, care nu va rezolva, sub nicio formă.”

Primarul susține că a construit totuși două grădinițe din care una este cu program prelungit. Mai spune că are și un studiu de fezabilitate, pentru o școală nouă.

De departe însă, Capitala are cele mai multe instituții de învățământ cu trei schimburi.

La Școala 67, copiii au fost înghesuiți pe o jumătate de clădire, pentru că cealaltă e în renovare.

Femeie: „Domnul Negoiță... așa... S-au apucat ei să facă toate școlile odată... și atunci, e lipsă de spațiu...”

Lucrările trebuiau finalizate în luna decembrie. Constructorul promite că totul va fi gata luna aceasta.

Reporter: „Nu mi se pare că sunt prea mulți muncitori și de asta vă întrebam dacă reușiți să terminați la timp...”

Constructor: „Aici deja sunt anumite etape care au fost deja făcute...”

Reporter: „Mai aveți foarte mult de făcut...”

Constructor: „Instalațiile sunt deja făcute...”

Ministrul Educației a precizat pentru Inspectorul Pro că din toamnă, școala în 3 schimburi va fi interzisă. Mesajul este ferm.

Daniel David, ministrul Educației: „N-ar trebui să fie o surpriză dacă ești serios și te-ai documentat. Din 2023, se știa că vom ajunge aici.Vor trebui să găsească o soluție, fiindcă legea este lege… Altfel, degeaba, iarăși, facem legi și le tratăm opțional.”

Ultimul raport privind starea învățământului arată că 76,3% dintre elevi au reușit să termine gimnaziul.

Aproape opt din zece elevi și-au continuat studiile la liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional.

Vă recomandăm și aceste articole din campania „Școli în construcție, viitor în pauză”:

„Școli în construcție, viitor în pauză”. În loc de școli noi, primăriile aduc containere. Mai rău e cu clasele de la subsol

„Școli în construcție, viitor în pauză”. Povestea liceului Nikolas Lenau, unde elevii sunt prieteni cu furnicile și șoriceii

Articol recomandat de sport.ro
Într-un an cât alții în zece: Sorana Cîrstea a strâns avere în 130 de minute, la Australian Open 2026
Într-un an cât alții în zece: Sorana Cîrstea a strâns avere în 130 de minute, la Australian Open 2026
Citește și...
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin
Cum au reușit olandezii să scadă semnificativ facturile la gaze. Familiile plătesc și de trei ori mai puțin

În Olanda, tot mai mulți oameni își unesc forțele în cooperative de energie. Sunt grupuri de simpli cetățeni care investesc în mori de vânt sau pompe de căldură de cartier.

Cum își încălzesc locuitorii din Amsterdam casele cu apa din canal. ”Dacă o putem face aici, o putem face oriunde”
Cum își încălzesc locuitorii din Amsterdam casele cu apa din canal. ”Dacă o putem face aici, o putem face oriunde”

În timp ce administrațiile locale din România investesc bani în sisteme de termoficare învechite, în Amsterdam se testează viitorul încălzirii urbane.  

Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%
Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%

România produce astăzi de 7 ori mai puțin zahăr decât în trecut. Așa am ajuns să importăm 80 la sută din cantitatea pe care o consumăm.

Recomandări
Forumul de la Davos gravitează în jurul lui Trump. ”Oamenii vor să vadă dacă va vorbi cu ei sau către ei”
Forumul de la Davos gravitează în jurul lui Trump. ”Oamenii vor să vadă dacă va vorbi cu ei sau către ei”

În contextul escaladării tensiunilor din jurul Groenlandei, delegaţia Danemarcei a decis să boicoteze Forumul Economic Mondial de la Davos.

Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie
Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie

Vicepremierul Tanczos Barna afirmă că Guvernul pe care îl reprezintă nu a reuşit să facă până acum reformele pe care le-a promis în administraţia centrală, pentru că nu a existat consens între partidele din coaliţie.

Grindeanu, despre ministrul Marinescu, acuzat de plagiat: ”Nu suntem la şcoala de maici. Sunt convins că a respectat legea”
Grindeanu, despre ministrul Marinescu, acuzat de plagiat: ”Nu suntem la şcoala de maici. Sunt convins că a respectat legea”

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, luni seară, că are încredere că ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, acuzat de plagiat, a respectat legea care era în vigoare la momentul la care şi-a susţinut doctoratul.