Senatul respinge obiecțiile președintelui Nicușor Dan. Legea anti-xenofobie, fascism și legionarism mai are un hop

Nicuşor Dan, Parlament
Inquam Photos / Octav Ganea

Plenul Senatului a respins luni, cu 75 de voturi „pentru”, 34 „împotrivă” și patru abțineri, obiecțiile formulate de președintele Nicușor Dan la legea de combatere a xenofobiei, fascismului și legionarismului.

Nicușor Dan nu a promulgat actul normativ, formulând cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și a promovării cultului persoanelor responsabile de genocid, crime împotriva umanității sau crime de război. Senatul a fost prima Cameră sesizată, iar proiectul merge acum la Camera Deputaților, forul decizional, transmite news.ro.

Înaintea votului din plen, Comisia juridică a Senatului a analizat legea, cererea de reexaminare transmisă de președinte și amendamentele depuse. Comisia a decis, cu majoritate, să respingă obiecțiile formulate de șeful statului și să adopte un raport de admitere cu amendamente respinse.

Argumentele lui Fenechiu

În plen, senatorul PNL Daniel Fenechiu a explicat poziția majorității. „Neîndoielnic, treaba noastră este să analizăm din toate perspectivele semnalate sau pe care le vedem, orice cerere de reexaminare care vine de la instituţia prezidenţială. Ne-am găsit astăzi în situaţia în care în Comisia Juridică am analizat cererea de reexaminare, cerere care conţinea aceleaşi motive care au fost deduse judecăţii Curţii Constituţionale, Curte, care cu o majoritate absolută, de 9 la 0, a respins sesizarea în neconstituţionalitate formulată de preşedintele României”, a spus Fenechiu.

Senatorul liberal a subliniat că Parlamentul a adoptat legea în mod democratic și că nu vede motive pentru modificarea deciziei inițiale. „Eu cred că consecvenţa legiuitorului trebuie să fie cât se poate de evidentă, iar pe de altă parte, cred totodată că toate fenomenele care afectează democraţia României, fie că sunt fasciste, fie că sunt rasiste, fie că sunt xenofobe, trebuie respinse de plano. Este motivul pentru care Partidul Naţional Liberal va vota această lege, totodată respingând cererea de reexaminare”, a declarat acesta.

Citește și
cover ARsenie Boca, martori, dosare
Cine a fost de fapt Arsenie Boca. Mărturiile celor care l-au cunoscut

Cererea de reexaminare trimisă de președintele Nicușor Dan la începutul lunii decembrie viza posibile interpretări abuzive ale textului legislativ. Președintele avertiza că „unele articole pot fi interpretate abuziv şi ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul”. El semnala și că legea prevede pedepse cu închisoarea între unu și cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a diferenția între propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.

Legea va fi dezbătută în perioada următoare la Camera Deputaților, care va avea ultimul cuvânt în privința formei finale a actului normativ.

Articol recomandat de sport.ro
Dan Petrescu i-a speriat pe englezi: "Îngrijorător, o boală misterioasă"
Dan Petrescu i-a speriat pe englezi: "Îngrijorător, o boală misterioasă"
Citește și...
90 de ani de la asasinarea fostului premier al României Ion Duca. Fostul președinte al PNL a fost împușcat de legionari
90 de ani de la asasinarea fostului premier al României Ion Duca. Fostul președinte al PNL a fost împușcat de legionari

În 29 decembrie se împlinesc 90 de ani de la asasinarea fostului premier al României Ion Duca. Fostul președinte al PNL a fost împușcat de legionari în gara Sinaia, după o audienţă la regele Carol al II-lea.  

Cine a fost de fapt Arsenie Boca. Mărturiile celor care l-au cunoscut
Cine a fost de fapt Arsenie Boca. Mărturiile celor care l-au cunoscut

Cine a fost părintele Arsenie Boca? Pe 29 septembrie s-au împlinit 110 ani de la nașterea părintelui Arsenie Boca. Chiar dacă majoritatea românilor au auzit despre el și multi cred că a fost sfânt, putini știu cine a fost și ce a făcut.

"100 de ani în 100 de zile". 1940: Anul dezmembrării României Mari. Întâlnirea Regelui cu Hitler

Continuăm Campania Știrilor PRO TV dedicată centenarului - "100 de ani în 100 de zile" cu anul 1940, anul în care are loc dezmembrarea României Mari. Uniunea Sovietică ia Basarabia și Bucovina de Nord, iar Transilvania de Nord este cedată Ungariei.

"100 de ani în 100 de zile". 1937: Carol al II-lea demite guvernul liberal şi îl numeşte premier pe Octavian Goga

Continuăm Campania "100 de ani în 100 de zile" cu anul 1937: lumea este în fierbere, în Europa continuă războiul din Spania, iar în Asia începe al dilea război chino-japonez.

Unul dintre organizatorii marşului rasist din Charlottesville, admirator al Gărzii de Fier
Unul dintre organizatorii marşului rasist din Charlottesville, admirator al Gărzii de Fier

Matthew Heimbach, o figură importantă în extrema dreaptă din SUA, a fost printre promotorii protestelor rasiste din Charlottesville şi este un admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu.

Recomandări
„Cadou” de la „moș” Bolojan pentru buget, nu pentru bugetari. Guvernul pregătește înghețarea salariilor și în 2026
„Cadou” de la „moș” Bolojan pentru buget, nu pentru bugetari. Guvernul pregătește înghețarea salariilor și în 2026

Salariile bugetarilor ar putea fi înghețate anul viitor, spun surse guvernamentale. Asta ar însemna ca lefurile a peste un milion de angajați de la stat să rămână pe loc din pricina crizei bugetare.

Politolog, după alegeri: „Un alt perdant este Nicușor Dan. Mă aștept ca președintele să devină din ce în ce mai izolat”
Politolog, după alegeri: „Un alt perdant este Nicușor Dan. Mă aștept ca președintele să devină din ce în ce mai izolat”

PNL și premierul Ilie Bolojan ies mai puternici din aceste alegeri, în vreme ce marele pierzător ar fi PSD, al cărui candidat s-a clasat pe locul 3.

Zelenski s-ar afla într-o poziție de tip
Zelenski s-ar afla într-o poziție de tip "zugzwang". Termenul german descrie situația în care este prins liderul Ucrainei

Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Londra cu liderii principalelor țări europene care sprijină Ucraina. Premierul britanic Keir Starmer a spus că orice acord pentru încheierea războiului trebuie să includă garanții ferme de securitate.