Seceta face ravagii în România. Asociațiile fermierilor au cerut de urgenţă declararea stării de calamitate în agricultură
Prefecții din toată țară au primit ordin de la Ministrul Agriculturii să centralizeze suprafețele afectate de secetă.
Cei responsabili vor să afle cât de mari sunt pagubele, după ce asociațiile fermierilor au cerut de urgenţă declararea stării de calamitate, în agricultură. Cei care nu au sisteme de irigaţii, sunt disperaţi.
În pământul uscat din Bihor, porumbul a rămas pitic și moare. Cu 350 de hectare care primesc apă doar de la ploaie, fermierul Florin Ciurdariu are un an greu.
Florin Ciurdariu, fermier: „99.99% din plante nu vor face știuleți anul acesta”.
Și nici nu ar avea cum. Rădăcinile stau într-un sol tare, care devine piatră după nici 25 de centimetri de la suprafață.
Marinel Horablaga, director la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Lovrin: „Ultima lună a fost colacul peste pupăză, în care am avut 28 de zile caniculare, temperaturi de 36-38-40 ceea ce a dus la ofilirea porumbului și compromiterea lui”.
Cu o mare parte a teritoriului afectat de așa-zisa secetă pedologică, asociațiile fermierilor au cerut declararea stării de calamitate în agricultura românească.
După o vizită în zece județe, când a mers pe câmp și noaptea, ministrul Daea a cerut prefecților să centralizeze culturile afectate. Vrancea - spune el - a devenit polul secetei în România.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: „Asta există, o stare de calamitate pentru culturile efectiv. Noi inventariem situaţia de fapt din fiecare judeţ. Astăzi avem culturi compromise vecine cu alte culturi necompromise. Noi nu declarăm stare de calamitate pentru suprafeţe, noi venim cu forme de sprijin pentru producţiile care sunt afectate. Cred că e clar!”
Ca o primă măsură, fermierii vor putea să schimbe destinația culturilor afectate de secetă și să primească în continuare subvențiile pentru acele suprafeţe.
Se încearcă o stimulare a irigațiilor
Se încearcă și o stimulare a irigațiilor. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a scos la licitație contractul de realizare a documentației pentru reluarea lucărilor la o porțiune din canalul Siret - Bărăgan - un proiect de suflet al ministrului Daea.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: „Planta care rămâne în focul acesta şi la rădăcina ei nu este apă şi nu ai unde să o aduci astăzi este bună, mâine bolnavă şi poate poimâine moare”.
România a dat anul acesta aproape 800 mii de hectare, în condițiile în care suprafaţa de terenuri agricole este de 15 milioane de hectare. Acolo unde sistemele de irigații funcționează porumbul are doi metri și este verde.
Cel puțin opt tone de pe un hectar va strânge Alexander Degianski, fermier în Timiș.
Alexander Degianski, fermier: „Arată extraordinar și nu a primit foarte multă apă, în jur de 40 de litri pe metrul pătrat”.
În Valea Stânciului - Dolj - peste o sută de fermieri s-au asociat și, cu două milioane de euro, bani europeni, au modernizat stațiile de irigare abandonate ani la rând de stat. Primesc apă gratis iar consumul de energie electrică îl au subvenționat jumătate.
Vasile Firescu, fermier: „Dacă, anul trecut, am mers undeva între 13-16, 18 tone porumb boabe la hectar anul acesta fără sistemul de irigat nu am fi realizat mai mult de cinci-șase tone la hectar”.
Ionel Ovidiu Gîngioveanu, fermier: „Producția într-un sistem de irigat se dublează la o primă discuție. Dar avem situații că seceta atât de mare a produs pagube încât nu mai vorbim de o dublare a culturii, putem să vorbim de o triplare a ei să zic așa”.
Ministerul Agriculturii nu are o evaluare precisă a pagubelor produse de secetă în România. Petre Daea se declară însă optimist în privinţa producției, fără să anunțe cifre.
Etichete: agricultura, fermieri, romania, seceta,
.webp)
