Scutul antiracheta de la Deveselu a fost activat in absenta lui Iohannis. Reactia dura a Kremlinului: "Deja se iau masuri"

12-05-2016 07:37

Scutul anti-racheta din Romania, este de joi operational. Trei baterii cu 24 de rachete interceptoare, pot fi actionate, in orice moment, din baza NATO, de la Deveselu.

La ceremonia de inaugurare, a participat secretarul general NATO, ministrul apararii, si premierul Dacian Ciolos.
Rusia a reactionat din nou, si spune ca instalarea scutului, ameninta pacea in Europa Centrala, si incalca securitatea in zona.

Deveselu a fost joi pentru doua ore cel mai securizat si important loc din Romania. Premierul Dacian Ciolos impreuna cu Jens Stoltenberg, secretar general NATO, si alti oficiali americani au fost prezenti la inaugurarea scutului antiracheta AEGIs.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO:"Amenintarea la adresa aliatilor NATO reprezentata de rachetele balistice provenite din afara zonei euro atlantice e reala. Multe tari inclusiv cateva din vecinatatea NATO incearca sa dezvolte rachete balistice sau sa le obtina".

Dacian Ciolos, premierul Romaniei: In proximitatea sudica, pe fondul instabilitatii din regiunea orientului mijlociu si nordului Africii asistam la amplificarea fara precedent a fenomenului migrationist dublat de amenintarea terorista asociata ISIS /Daesh in Europa.

Unitatea care a fost inaugurata joi contine 24 de rachete interceptoare care pot ajunge pana la o distanta maxima de 600 de kilometri, ca sa loveasca o tinta in aer.

Scutul antiracheta se intinde pe 220 de hectare din 700 cat are intreaga baza militara din judetul Olt. Este un sistem complex care cuprinde radare si trei baterii cu 24 de interceptoare de rachete balistice de tip sm-3.

Unitatea de la Deveselu este alertata in momentul in care Turcia vede pe radarele ei un potential pericol aerian care se apropie de zona NATO. Transmite informatia, iar rachetele interceptoare sunt lansate din romania ca sa distruga inamicul. Alertarea se poate face din timp astfel incat o eventuala ratare sa poata fi corectata.

Zona este complet securizata, iar accesul fie si in curtea interioara a constructiei este facut doar sub atenta supraveghere.

Ce se ascunde in subteranele scutului antiracheta ramane secret. Toata constructia a costat 400 de milioane de dolari la care se adauga 20 de milioane de dolari anual, pentru ca sistemul sa functioneze, bani platiti de SUA. Constructia bazei din Deveselu a fost aprobata in 2011 iar in 2013 au inceput lucrarile.

Sumarul evenimentelor de joi

 Reactia Kremlinului

Sistemul anti-racheta de la Deveselu reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale a Rusiei", a precizat Kremlinul pentru postul oficial Russia Today. "Am spus inca de cand a inceput aceasta poveste ca expertii nostri sunt convinsi ca amplasarea acestui sistem amenintat Federatia Rusa", a declarat purtatorul de cuvant al presedintiei de la Moscova, Dmitri Peskov.

"Intrebarea nu e daca vom lua sau nu masuri; deja se iau masuri pentru a mentine siguranta Rusiei la nivelul impus de situatie", a mai spus Peskov (foto jos). El a spus ca Vladimir Putin "a intrebat in repetate randuri impotriva cui a fost indreptat sistemul si impotriva cui va fi indreptat pe viitor. La inceput am primit explicatii privind o amenintare cu rachete dinspre Iran. [...] Acum stim ca situatia Iranului s-a schimbat fundamental, dar intrebarile puse de Moscova continua sa fie relevante", a afirmat oficialul rus.

La ceremonia de certificare operationala a sistemului de aparare antiracheta Aegis Ashore de la Deveselu au luat parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adjunctul secretarului Apararii din SUA, Robert Work, premierul Dacian Ciolos si ministrul Apararii, Mihnea Motoc. Nu insa si presedintele Iohannis. La ora 13:00, sistemul a fost declarat operational.

La baza militara a ajuns si corespondentul Pro TV Andreea Marinescu, ce relateaza de la fata locului. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu raza scurta si medie de actiune. El este format dintr-un radar extrem de performant si interceptori terestri si intra in actiune doar atunci cand detecteaza o racheta ostila. Sistemul a starnit reactii ostile din partea Kremlinului. 

Scutul antiracheta de la Deveselu a fost activat in decembrie 2015, devenind una dintre cele mai importante baze americane din Europa, dupa 5 ani de la inceperea programului in Romania.

Programul american prevedea, la inceputul anilor 2000, doua baze in Europa pentru acest scut, in Polonia si Cehia, insa planul a fost schimbat de presedintele american Barack Obama, dupa retragerea Cehiei, fiind astfel inclusa Romania pe harta de aparare a NATO.

Costurile totale ale proiectului depasesc 800 de milioane de dolari, bani platiti de Statele Unite ale Americii, insa amenajarea bazei Deveselu a cazut in sarcina autoritatilor romane, care au platit peste 11 milioane de euro pentru acest proiect.

Joi, la baza Deveselu, va avea loc ceremonia de certificare a capacitatii operationale a sistemului de aparare antiracheta Aegis Ashore (AAMDS) din Romania, lucrarile fiind finalizate inca de anul trecut.

Presedintele Klaus Iohannis l-a primit joi, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "Este o zi foarte importanta pentru toti. Este ziua in care va fi inaugurat Deveselu si, dincolo de asta, sunt bucuros ca ne-am intalnit si putem discuta in profunzime proiectele noastre comune, in mod special Summitul de la Varsovia. Sunt convins ca vom gasi puncte de vedere comune", a declarat Iohannis, in debutul intalnirii.

"O spun inca o data cat se poate de clar: Aegis Ashore nu este indreptat impotriva niciunui stat, avand rol strict defensiv", a spus seful statului dupa intalnirea cu Jens Stoltenberg.

"Acest sistem nu se refera la Rusia, nu este indreptat impotriva Rusiei, iar atat conditiile fizice, cat si cele geografice fac imposibil ca acest sistem sa submineze Rusia. Este tehnic imposibil sa doboare rachete balistice intercontinentale rusesti. Este un sistem care este indreptat impotriva unor amenintari care vin din afara zonei euroatlantice, iar noi am fost foarte transparenti fata de rusi in ceea ce priveste planurile noastre in cazul acestui sistem. Nu vad niciun motiv pentru care el sa intensifice tensiunile, iar amenintarile din partea Rusiei sunt nejustificate si iresponsabile. Rusii stiu ca este un sistem care nu este indreptat impotriva Rusiei", a spus si Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a afirmat ca NATO depune eforturi pentru o relatie mai constructiva cu Rusi, dar prezenta crescuta a fortelor rusesti la granitele NATO creste riscurile de accidente si incidente.

"Am vazut informatii despre aceste divizii de ceva vreme si cred ca acest lucru face parte dintr-un tipar pe care il tot vedem de cativa ani, vorbim despre o Rusie tot mai asertiva, despre o acumulare masiva de forte rusesti, despre modernizarea sistemelor ofensive, de exercitii militare mai frecvente si mai aproape de granitele NATO, insa ce este mai important este faptul ca am vazut o Rusie care este dispusa sa recurga la forta militara pentru a modifica granitele in Europa, anexand ilegal Crimeea si destabilizand estul Ucrainei si tocmai din cauza acestui tipar, de cativa ani, NATO a reactionat si am reactionat implementand cea mai mare consolidare a apararii noastre colective de la finalul Razboiului Rece", a spus Stoltenberg, dupa intrevederea cu presedintele Klaus Iohannis.

Seful Aliantei a precizat ca NATO are o prezenta sporita in partea de est a sa cu forte si capacitati.

"Este o reactie la actiunile agresive ale Rusiei in Ucraina si trebuie sa reactionam cand vedem un astfel de comportament pe o perioada lunga de timp, dar, in acelasi timp, ceea ce facem noi este defensiv, este proportional si in deplin acord cu obligatiile noastre internationale, iar NATO nu doreste o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou Razboi Rece si vom continua sa depunem eforturi pentru o relatie mai constructiva cu Rusia si consideram ca nu exista nicio contradictie intre o aparare puternica, un comportament predictibil si puternic din partea NATO si ne dorim un dialog transparent si reducerea riscurilor pentru ca vedem ca prezenta crescuta la granitele noastre creste riscurile de accidente si incidente. Am vazut doborarea avionului rus deasupra Turciei, incidentul din Marea Baltica, am asistat la un comportament nesigur al aeronavelor rusesti in preajma aeronavelor si navelor americane. Avem nevoie de aceasta combinatie de putere si angajament politic", a afirmat Stoltenberg.

Iohannis a apreciat participarea secretarului general al NATO la ceremonia care va avea loc la Deveselu, aratand ca acest fapt marcheaza aprofundarea cooperarii in ceea ce priveste Parteneriatul strategic. Administratia Prezidentiala va fi reprezentata la evenimentul de la Deveselu de consilierii prezidentiali Bogdan Aurescu, Dan Mihalache si Ion Oprisor. La inaugurarea scutului antiracheta Aegis Ashore de la Deveselu va participa si premierul Dacian Ciolos.

Declaratia de presa comuna a presedintelui si a sefului NATO:


Domnule Secretar General al Aliantei Nord-Atlantice,
Onorata asistenta,
Doamnelor si domnilor,
Sunt onorat sa il am ca oaspete, astazi, pe domnul Jens Stoltenberg, Secretarul General al Aliantei Nord-Atlantice. Bine ati revenit in Romania, domnule Secretar General!
Ma bucur ca sunteti din nou la Bucuresti, in aceasta perioada de pregatire a Summitului NATO de la Varsovia din luna iulie. Prezenta dumneavoastra in Romania, domnule Stoltenberg, reflecta importanta pe care Alianta Nord-Atlantica o acorda tarii noastre.
In luna iulie a anului trecut am participat impreuna la inaugurarea sediului Unitatii NATO pentru integrarea fortelor. Acum, ca si atunci, subliniez relevanta pe care Alianta Nord-Atlantica o are pentru tara noastra.
Romania ramane un partener de incredere, implicat activ in adoptarea si implementarea deciziilor aliate, iar actiunile noastre concrete probeaza permanent acest lucru. Romania isi indeplineste integral angajamentele asumate la Summitul NATO din Tara Galilor, ceea ce demonstreaza ca suntem un aliat credibil. O dovada in acest sens este promisiunea onorata de a creste bugetul pentru aparare, pana la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor.
Discutiile de astazi ne-au oferit ocazia unei evaluari cuprinzatoare asupra stadiului in care ne aflam cu pregatirea Summitului. Am asistat, in 2015, la amplificarea si multiplicarea provocarilor de securitate la adresa spatiului euroatlantic, in special cel european, situatie care, din pacate, continua si in prezent. Situatia din vecinatatea estica a NATO continua sa fie volatila, iar procesul de solutionare a dosarului ucrainean se deruleaza cu dificultate, pe fondul implementarii partiale si deficitare al Acordului Minsk II. Perpetuarea crizei din Siria si a instabilitatii in regiunea Orientului Mijlociu si Nordului Africii au favorizat extinderea amenintarii teroriste ISIL/Daesh in spatiul european.
Summitul NATO de la Varsovia va reprezenta un moment cheie pentru parcursul Aliantei si este esential pentru continuarea adaptarii NATO in vederea consolidarii securitatii si a apararii colective, dupa implementarea Planului de actiune pentru cresterea capacitatii operationale, stabilit la Summitul din Tara Galilor in 2014.
Cu prilejul vizitei dumneavoastra la Comandamentul Multinational de Divizie Sud-Est din Bucuresti, veti constata progresele in implementarea masurilor prevazute de Planul pentru cresterea capacitatii operationale a Aliantei, datorate contributiilor substantiale venite din partea tarii noastre. Reamintesc faptul ca structurile NATO de comandament din Romania – Unitatea NATO pentru integrarea fortelor si Comandamentul Multinational de Divizie au un rol major in cadrul eforturilor de imbunatatire a capacitatii Aliantei de a raspunde cu succes provocarilor prezente, dar si celor viitoare.
De asemenea, apreciez in mod deosebit participarea domnului Secretar General Stoltenberg la ceremonia de inaugurare a Facilitatii antiracheta de la Deveselu, de astazi, care marcheaza atat aprofundarea cooperarii in cadrul Parteneriatului Strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii, cat si consolidarea profilului Romaniei in NATO in perspectiva integrarii acestei facilitati in Sistemul NATO de aparare antiracheta.
Contributia Romaniei la eforturile de aparare impotriva rachetelor balistice demonstreaza preocuparea constanta a tarii noastre pentru respectarea angajamentelor nationale, atat in planul relatiilor bilaterale strategice romano-americane, cat si in cadrul NATO.
O spun inca o data cat se poate de clar: sistemul Aegis Ashore din Romania nu este indreptat impotriva niciunui stat, avand rol strict defensiv. Acesta constituie o asigurare a apararii Romaniei si a Aliatilor europeni impotriva unor potentiale amenintari cu atacuri balistice din afara spatiului euroatlantic.
In aceste conditii, am reiterat sustinerea pentru declararea capacitatii operationale initiale a sistemului antiracheta al NATO la Summitul de la Varsovia, precum si pentru cresterea rolului Aliantei in contracararea noilor riscuri in domenii ca apararea cibernetica, combaterea terorismului si securitatea energetica.
Cred ca este esential ca la Varsovia sa agream decizii corecte si echilibrate in raport cu provocarile si riscurile de securitate care s-au conturat in vecinatatea spatiului euroatlantic. Am subliniat acest lucru si in cadrul discutiilor cu domnul Secretar General Stoltenberg. Hotararile pe care le vom lua vor trebuie sa fie in spiritul solidaritatii, conform principiilor aliate „28 pentru 28” si „abordarea de tip 360 de grade”.
Fara a pierde din vedere necesitatea unui raspuns adecvat la evolutiile din vecinatatea sudica, am accentuat in mod deosebit asteptarile pe care le are Romania de la Summitul NATO.
Este importanta asigurarea unei prezente credibile si predictibile a fortelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului intre dimensiunea nordica si cea sudica a flancului estic.
In acelasi context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezente aliate navale permanente la Marea Neagra - bineinteles, cu respectarea prevederilor Conventiei de la Montreux. De asemenea, consider oportuna agrearea unei solutii pentru derularea de activitati comune de instruire a fortelor aliate in regiune.
Atunci cand vine vorba de misiunea sa fundamentala - aceea a apararii colective - NATO trebuie sa demonstreze permanent unitate, solidaritate si determinare.
Romania va continua sa acorde o importanta deosebita includerii Marii Negre in toate procesele aliate de evaluare, astfel incat provocarile de securitate din regiune sa fie analizate de o maniera corecta si cuprinzatoare.
Am evidentiat in discutii faptul ca, pentru tara noastra, consolidarea relatiei transatlantice si a parteneriatului strategic NATO - Uniunea Europeana raman obiective esentiale in procesul de adaptare pe termen lung a Aliantei Nord-Atlantice. Abordarea de principiu a Romaniei fata de NATO va continua in directia consolidarii profilului de Aliat european cu vocatie transatlantica, cu rol stabilizator in regiune.
Am salutat progresele in directia intaririi rolului NATO in combaterea amenintarilor hibride si am exprimat speranta ca Alianta va ajunge la o abordare cuprinzatoare in domeniu, complementara eforturilor intreprinse la nivelul Uniunii Europene.
De asemenea, l-am informat pe domnul Secretar General asupra faptului ca Romania sustine continuarea politicii NATO a usilor deschise, precum si inregistrarea de rezultate concrete in acest sens, nu numai in privinta Muntenegrului, ci si in raport cu ceilalti aspiranti.
Cu privire la Republica Moldova, am salutat demersurile aliate orientate spre consolidarea capacitatii de aparare. Am reafirmat sprijinul pe care Romania il acorda Ucrainei, inclusiv din perspectiva Fondului pentru aparare cibernetica, unde tara noastra este natiune-lider. Cred ca sustinerea partenerilor estici trebuie sa se bucure de un profil sporit pe agenda NATO, intrucat securitatea si stabilitatea acestora se reflecta inclusiv asupra climatului de securitate euroatlantic.
Tara noastra va continua sa fie un furnizor de securitate in regiune, un pol de stabilitate la extremitatea estica a spatiului euroatlantic, supusa provocarilor si amenintarilor.
Din aceasta perspectiva, suntem preocupati de situatia din Ucraina si Republica Moldova.
Singurele solutii viabile raman cele politice si nu cele militare. Aceasta este o problema de interes comun pentru NATO si Uniunea Europeana si un argument in plus pentru consolidarea Parteneriatului strategic dintre cele doua organizatii.
Inchei prin a va multumi pentru prezenta la Bucuresti si la Deveselu, precum si pentru deschiderea manifestata de dumneavoastra personal fata de Romania.
Solidaritatea aliata ramane factorul esential al stabilitatii si securitatii euroatlantice. Va puteti baza pe Romania din acest punct de vedere!
Multumesc!

 

 


VIDEO PROTVPLUS.RO
Facem Level
Facem Level (Gen Session) – episodul 13 – IHATEPINK & Bobospider: Dead by Daylight dă naștere unor ucigași excentrici

22:01
Exclusiv PRO TV Plus
Interviu cu Cristian Manafu și Aquene, despre TikTok care a depășit Instagram în România

07:07
Militia Modei by Costi Dita
Miliția Modei by Costi Diță: „Și mamaie avea o pereche așa”

02:45
Românii Au Talent: Ce nu s-a văzut la TV
Smiley, despre sezonul 11 Românii au talent: "Talentele care vin pe scenă sunt unu și unu"

01:36
Exclusiv PRO TV Plus
Câștigătorii The Artist Awards 2020. Ce spun artiștii și creatorii de conținut despre premiile obținute

04:21
Exclusiv PRO TV Plus
Dragoș Petrescu, de la Imperiul Leilor, despre Crăciunul copilăriei sale: „N-am amintiri despre cadouri, ci despre atmosferă”

03:48
I like IT
I like IT - Robert Diaconeasa: cum facem fapte bune cu ajutorul rețelelor de socializare

06:32
Doctor de bine
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc - În curând, fiecare dintre noi va lua decizia vaccinării. ”Mi-e frică!” - este primul gând

16:57
Made in Romania
The urban ties, povestea primului producător de accesorii handmade din România

04:26