Schengen, somaj si problemele imigrantilor in meciul Hollande-Sarkozy. Bataie cu vorbe, pe voturi
Doi barbati intr-o lupta continua pentru a deveni presedintele celei de-a doua cea mai puternica tara din Uniunea Europeana. Dezbaterea televizata dintre Francois Hollande si Nicolas Sarkozy.
Cu doar doua zile inaintea celui de-al doilea tur de scrutin, decisiv, al rundei prezidentiale, socialistul Francois Hollande i-a reprosat pe intreaga durata a confruntarii televizate faptul ca a avut puterea in Franta si ca nu a reusit nici macar sa faca ce a promis inainte de a deveni presedinte.
Intregul show televizat a aratat ca Sarkozy l-a subestimat pe Hollande, cel putin pana acum, scrie Reuters. Hollande, pe de alta parte, a fost mult mai combativ decat actualul presedinte. Iar o mare parte din discursurile celor doi au fost despre probleme esentiale, care ii intereseaza si pe romani, poate in mai mare masura cu interesul pe care l-ar avea temele respective in Franta.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Asta pentru ca, s-a scris dupa dezbatere, Hollande si Sarkozy au fost prea mult europeni si prea putin francezi. Discutiile au luat la un moment dat o turnura internationala, Sarkozy ducand discutia catre problemele Europei ori de cate ori avea ocazia, insa Hollande a aratat ca si-a facut treaba bine, ca a studiat si cunoaste dosarele internationale. Reprosurile au curs, in general, dinspre stanga (Hollande) spre dreapta (Sarkozy).
Problema somajului
Hollande a ridicat primul aceasta problema in discutie, iar ipoteza lui a fost urmatoarea “Rata somajului a urcat abrupt. Aceasta a ajuns la o crestere de de peste un milion in listele oficiale. Asta inseamna ca avem 4 milioane de someri".
“Daca privim numarul celor care nu au deloc de munca, acesta este de peste 3 milioane, iar cresterea este de 700.000. Este mult, este extrem de mult, de fapt vorbim despre un record", a spus Hollande.
“Asadar, Nicolas Sarkozy, ati spus in 2007, ca daca rata somajului nu scade cu 5% din populatia activa, o veti considera ca pe un esec. Este un esec!"
Sarkozy i-a replicat: “Cifrele pe care le avansati sunt false. Iata si dovada. haideti sa ne uitam pe cifrele Biroului international al Muncii. Numarul somerilor arata o majorare cu 422.000 de persoane intre 2007 si 2011, care este intr-adevar de amploare. Vorbim de o crester cu 18,7 %. Dar aceste cifre pot fi comparate cu cele similare ale tarilor europene, calculate in aceeasi perioada, pe aceleasi criterii".
Referendum pentru imigranti
In alta ordine de idei, problema imigrantilor a fost si ea aprig dezbatuta de catre cei doi prezidentiabili. Francois Hollande a afirmat chiar ca este pregatit sa organizeze referendum privind dreptul de vot al strainilor extracomunitari la alegerile municipale, daca nu obtine majoritate in Parlament.
"Pentru a adopta aceasta reforma, ne-ar trebui o majoritate de trei cincimi, este o amendare a Constitutiei, deci voi supune aceasta propunere Parlamentului. Daca exista o majoritate de trei cincimi - asta inseamna ca o parte a celor de dreapta si de centru (o vor vota-n.r.) - reforma va trece. Daca nu exista majoritate, poporul francez va putea decide", a afirmat candidatul socialist la prezidentiale.
El a amintit ca apara "de mai multi ani" aceasta pozitie, subliniind ca rivalul sau, actualul presedinte Nicolas Sarkozy, "este favorabil" intrucat a "scris-o in 2001" si a "confirmat-o in 2008".
"Noi nu dorim ca imigrantii sa voteze in Franta. De ce sa facem un islam in Franta?!", a raspuns Nicolas Sarkozy.
"De ce sugerati ca imigrantii non-europeni sunt musulmani?", l-a intrebat Hollande.
"Franta trateaza musulmanii din Franta mai bine decat sunt tratati crestinii in Orient (...). A contesta faptul ca dreptul de vot va privi in primul rand comunitatile nord-africane si sub-sahariene inseamna a nu cunoaste bine fluxurile migratorii", a raspuns Sarkozy.
Francois Hollande a dat asigurari ca nu va tolera, daca va fi ales, programele separate pentru femei si barbati la piscinele municipale, nici mancarea halal in cantinele municipale.
Problema Spatiului Schengen a fost atinsa tangential, in discutia despre imigranti. Sarkozy a subliniat ca Franta isi va restabili controalele la frontiera, daca acordul Schengen nu va fi renegociat sau refacut.
De cealalta parte, Francois Hollande a subliniat ca va cere, daca va ajunge presedinte, limitarea migratiei economice. El doreste ca numerele imigrantilor care muncesc in alta tara sa fie stabilit anual de catre Parlamentul European.
Schimb dur de replici intre Sarkozy si Hollande la ultimul duel direct. "Sunteti un mic calomniator"
Financial Times: Francezii au de ales intre un elev obraznic si un adult decent, lipsit de culoare
Intr-o analiza descriptiva, Financial Times scrie ca alegatorii francezi vor avea de ales duminica, la cel de-al doilea tur al scrutinului prezidential, intre un candidat care seamana cu un elev obraznic si unul care poate fi comparat cu un adult decent, lipsit de culoare.
Totusi, daca trebuie sa alegi intre Nicolas Sarkozy, elevul obraznic asezat in ultima banca din clasa, care atrage mereu atentia asupra sa, si Francois Hollande, adultul decent dar lipsit de culoare, cel mai probabil adultul va fi preferat.
De altfel, sondajele sugereaza ca asta vor face si alegatorii francezi. Descrierea postului de presedinte al Republicii Franceze a fost scrisa pentru un singur om - Charles de Gaulle - si nimeni nu a mai ocupat acest post cu atata distinctie.
Perceptia asupra competentei manageriale este, prin urmare, esentiala in acest scrutin. Altfel, diferentele dintre cei doi candidati francezi sunt mai mult retorice decat reale.
Desi Nicolas Sarkozy este candidatul dreptei si Francois Hollande al stangii, viziunile si politicile celor doi rivali sunt in multe sensuri apropiate.
Social-democratia franceza nu este chiar participativa, iar guvernul nu este cu adevarat contestat. Oricine va fi ales, managementul economic si controlul serviciilor publice raman in mainile unui cadru omogen.
In era postbelica, politicienii de top, functionarii publici si managementul marilor afaceri din Franta provin dintr-o singura clasa de elita, selectati printr-un riguros proces meritocratic, implementat in principal prin marile scoli franceze.
Sarkozy a fost din acest punct de vedere un outsider, dar Hollande reprezinta revenirea la acest tip.
