Șapte familii din Apuseni, prizoniere într-un sat din cauza birocrației. Podul care îi lega de restul lumii a fost distrus
Șapte familii dintr-un cătun din inima Apusenilor sunt izolate de mai mulți ani. Singurul pod care îi lega de restul lumii a fost distrus de o viitură în 2016, iar reconstrucția acestuia s-a lovit de birocrația tipic românească.
Autorizația de construcție ar trebui dată de două Consilii Județene, iar acest lucru durează de mai mult de 7 ani.
Între timp, oamenii își duc acasă mâncarea cu... roaba, cu care trebuie să traverseze o punte îngustă, din lemn.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Podul care lega micul sat de restul lumii a fost luat de ape în urmă cu 7 ani. Consiliul Județean Cluj a alocat, în același an, 300 de mii de lei pentru reparații, însă lucrările nu au mai fost finalizate.
Asta pentru că cele două capete ale podului care traversează Someșul Cald sunt în județe diferite: unul în Cluj, celălalt în Bihor. Și niciunul dintre cele două Consilii Județene, spune primarul, nu a dat autorizație de construcție.
Suciu Mircea Sorin, primarul comunei Mărgău: „Acum suntem la partea de aviz.
Reporter: Bănuții primiți în 2016 când s-a întâmplat să fie luat vechiul pod.
Suciu Mircea Sorin, primarul comunei Mărgău: Am înțeles că s-au făcut ceva lucrări, s-au stopat. Nu știu ce s-a întâmplat cu banii. Noi vrem să facem podul, dar vrem să-l facem legal.”
Demersurile pentru reconstruirea podului par să se blocheze între legi, birocrație și neputință.
Suciu Mircea Sorin, primarul comunei Mărgău: „Dacă pot să o numesc așa e confluența a trei județe: Cluj, Alba, Bihor. Malul drept administrativ este pe comuna Beliș, județul Cluj. Oamenii de acolo, proprietatea, este pe Scărișoara. Malul stâng este administrativ pe Bihor, proprietate Alba. Cetățenii impozite plătesc la Mărgău.”
Localnicii din Ic Ponor pot să ajungă în sat doar pe jos, peste o punte îngustă de lemn. Așa că oamenii, cei mai mulți bătrâni și bolnavi, sunt revoltați.
Localnică: „Nu face nimeni nimic pentru noi. Din 2016 un amărât de pod nu s-a putut face. Pentru ce plătim impozite? Să nu facă nimeni nimic?
Reporter: Și mâncare cum vă procurați?
Localnică: Cu roaba. Să te aprovizionezi cu roaba petru 6 luni?!”
Localnic: „Sunt cel mai tânăr dintre ei și eu îi ajut mai mult. Pe fiecare. Mama bolnavă, nu știu cât o să mai stau și eu aici să îi ajut. Nu-i ușor. Nu avem curent, pod.”
Localnică: „Dacă am ajuns să stăm aici nu avem încotro. Trebuie să înfruntăm toate greutățile. Toată lumea este nemulțumită. Parcă noi nu am fi în România.
Reporter: Cum vă descurcați?
Localnică: Cum putem. Cu generatoare, cum putem.”
Zilele trecute, cătunul a rămas cu totul rupt de lume, după ce și puntea de lemn a fost luată de viitură. A fost, totuși, reconstruită, cu sprijin din partea primăriei.
Cât despre podul pe care se circula până în 2016, acesta a obținut, după 7 ani, cele două certificate de urbanism, de la Consiliile Județene din Cluj și Bihor.