Românii nu prea muncesc peste program, cel puțin în acte. Care e însă realitatea
Conform datelor Eurostat, puțini români au un program oficial de muncă prelungit, față de colegii lor din țările europene.
Datele oficiale sunt însă înșelătoare, spun specialiștii, pentru că în multe firme oamenii stau peste program, fără ca aceste ore să fie înregistrate legal.
Iar unii lucrează la negru.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Cu toate că programul diferă în funcție de domeniul de activitate, românii se numără printre angajații europeni care nu petrec la serviciu mai mult de opt ore pe zi. Cel puţin asta reiese din datele declarate oficial.
Potrivit Eurostat, mai puțin de doi la sută din numărul total al angajaților din România lucrează mai mult de 49 de ore săptămânal. Și în țări precum Lituania, Letonia sau Bulgaria, salariații nu depăşesc orele de muncă prevăzute în legislație. La polul opus, Grecia are cea mai mare pondere a muncitorilor care petrece cel puțin 49 de ore pe săptămână la lucru. Și la fel se întâmplă și în Cipru sau Franța.
La nivel european, media celor care petrec ore în șir la serviciu este de aproape 7%. Se lucrează mult și în Elveția, ne spune o româncă stabilită acolo.
Româncă: „45 de ore”.
Reporter: Staţi mai mult peste program?
Româncă: „Da, tot, timpul, în străinătate se munceşte mult mai multe”
Totuși, sociologii spun că numărul de ore de muncă declarate oficial depinde de starea economiei din statul respectiv. În economiile dezvoltate, antreprenorii pun la dispoziție mai multe locuri de muncă înregistrate oficial, iar companiile investesc în educația profesională a angajaților. În țara noastră, există încă o pondere mare a salariaților care au sarcini repetitive, cu productivitate scăzută. România se situează cam la trei sferturi din productivitatea muncii la nivel european.
Darie Cristea, sociolog: „Această depășire a timpului de lucru se întâmplă la muncile foarte calificate, la muncile intelectuale, lucru de înțeles pentru că acolo nu este vorba de a munci pentru a primi un salariu, dar e vorba şi de un tip de pasiune pentru profesionare, identitate pe care profesia o dă, de oportunități de promovare – acel procent al celor care depăşesc 49 de ore pe săptămână se leagă, cel mai probabil ,nu atât de mult cât de harnici sau leneşi sunt, ci de structura economiei”.
La nivelul statelor europene, cele mai multe ore se lucrează săptămânal în agricultură, în sectorul forestier, cel de pescuit, dar şi în rândul managerilor de companii. La noi, mare parte din activitățile agricole se fac cu zilieri și nu sunt înregistrate oficial.
Darie Cristea, sociolog: „Mare parte a muncii agricole se realizează în raport cu terenul propriu, în propria gospodărie, dar proprietăți mai mari cu zilieri - dacă luăm şi munca la negru – o să ne dăm seama că în România se lucrează mai mult, poate mai prost, decât în vestul Europei.”
Pe de altă parte, după pandemie, specialiștii în resurse umane spun că şi angajații români au început să aprecieze tot mai mult timpul liber.
Corina Diaconu, specialist HR: „De la început, candidaţii insistă pe respectarea timpului normal de muncă, mulți dintre ei nu mai acceptă deplasări dese și invocă într-adevăr atât timpul petrecut cu familia, dar şi dorinţa de a avea un echilibru.”
România numără puţin peste 5,7 milioane de salariați, din care aproape 22,5% , adică peste un 1,2 milioane, sunt bugetari.