România se pregătește să extindă prohibiția la sturioni cu încă 5 ani

Până pe 20 aprilie, când se încheie prohibiția, ministerele Mediului și Agriculturii vor da un ordin comun pentru ca măsura să rămână în vigoare. Decizia îi nemulțumește pe unii pescari.

Subiectul este unul delicat. Acum 15 ani, când a fost decisă prohibiţia, a fost pus lacătul, practic, pe producţia naţională de icre negre şi carne de sturion. Rând pe rând, pentru a proteja această specie grav periclitată, ţările europene cu ieşire la Dunăre sau Marea Neagră au luat decizii similare.

Valentin Sidorencu, primarul comunei Sfântu Gheorghe, Tulcea: "Trebuie găsită o soluţie de mijloc. Ori o cale de compensare financiară ori o sumă forfetară care să compenseze cumva pierderile pescarilor la sturioni."

Cifrele oficiale arată că înainte să fie instaurată prohibiţia, erau capturate tot mai puţine exemplare de sturioni. În 2005, România a raportat doar 50 de kilograme de caviar la export şi numai două specii au fost declarate capturate. Restul intra în sfera braconajului sau a evaziunii fiscale.

Citește și

Sorin Grindeanu: „Nu există altă alternativă de guvernare. Își dorește cineva anticipate?”

Gheorghe Ştefan, secretar de stat, Ministerul Agriculturii: "Noi nu le interzicem să pescuiască. În apa în care ei bagă plasele şi pescuiesc sturioni se găseşte şi crap, şi somn, şi ştiuca, şi plătica, şi scrumbie şi aşa mai departe."

Barna Tánczos, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: "Suntem obligaţi să prelungim prohibiţia la aceste specii. Am văzut că această decizie, prelungită de mai multe ori până acuma de România, a avut efecte pozitive asupra populaţiei de sturioni."

Institutele, universităţile şi ONG-urile din România au populat Dunărea cu aproape 650.000 de puieţi de sturioni în intervalul în care pescuitul a fost interzis. Toţi au fost microcipati şi sunt urmăriţi. Dar rezultatele nu se pot vedea acum.

Tudor Ionescu, Centrul de Biodiversitate Acvatică: "Din păcate, în ultimii 8 ani, 9 ani de zile, nu am cunoştinţa sau nu am întâlnit pui de nisetru sălbatici, adică reproducerea la nisetru nu cred că a avut loc".

Neculai Patriche, director ștințific, Institutul Piscicol Galaţi: "Nisetrul se reproduce între 12 şi 17 ani şi avem nevoie, dacă luăm în calcul, aşa, să zicem teoretic de aproape 30 de ani în care am putea avea două reproduceri succesive, să ajungă la maturitate sexuală."

Interdicţia pe care o anunţă ministerele Agriculturii şi Mediului are în vedere toate cele cinci specii de sturioni din Dunăre: cega, morun, nisetru, păstrugă și viză. Sturionii sunt pescuiţi pentru carnea lor - considerată o delicatesă - dar şi pentru icrele negre.

Articol recomandat de sport.ro

Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”