Starea de alertă ar permite mobilizarea mai multor instituții și o intervenție coordonată în zonă. Pe lângă Ministerul Mediului, vor fi implicate Garda de Mediu, Poliția, Jandarmeria, ISU, DSU și autoritățile locale.
"Am trimis, astăzi, o solicitare expresă către Prefectura Ilfov şi către Prefectura Bucureşti să fie instituită o stare de alertă. Practic, Prefecturii Ilfov îi cerem să activeze mecanismele competente pentru zona în care se produc arderile ilegale şi să putem să instituim filtre, să putem să instituim 24 de ore din 24 monitorizare, să putem să avem măsuri de intervenţie mult mai rapide. Prefecturii Bucureşti îi cerem să se coordoneze ca răspuns alături de celelalte autorităţi (...) Sinteşti are patru zone de acces. Nu vorbim de o zonă în care să spui că sunt o sută de drumuri şi nu ştii cum ai putea să opreşti venirea unor camioane umplute cu deşeuri, care apoi ajung pe câmp să fie arse. Cerem un control asupra transportatorilor şi asupra traseului deşeurilor, asta împreună cu Poliţia, cu ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, n.r.), cu Garda de Mediu. Vom cere în şedinţa care sperăm că va fi convocată de către cele două prefecturi, inclusiv monitorizare permanentă 24 din 24 pe cele patru puncte de acces în zona Sinteşti. Vom cere implicarea efectivă a primarilor şi a Poliţiei Locale. Am avut întâlnire inclusiv cu primarii din zonă, iar o parte dintre ei ne-au spus că nu pot aloca nici măcar un singur om pentru această luptă, ceea ce este absolut aberant", a subliniat Diana Buzoianu, joi, într-o conferinţă de presă.
Ministra de resort a adăugat că nu a existat nici măcar o singură perioadă în ultimii zeci de ani de zile în care cu adevărat să fie oprită această mafie.
"Pentru că avem mafia aceasta care şi astăzi continuă să facă ravagii. Deci este clar că nu au lucrat de-a lungul ultimilor ani de zile toate autorităţile competente care ar fi putut să ia măsuri în acest caz. Avem, de asemenea, studii făcute de experţi, academiceni, care au scos la iveală studii şi ne arată cum particulele care provin din arderile de deşeuri pot avea şi de până la cinci şi 40 de ori mai multe emisii de PM10 decât pot avea arderile de lemn uscat. Avem în dezbatere publică şi voi transmite în timp record inclusiv proiectul de Hotărâre de Guvern care să limiteze posibilitatea persoanelor fizice de a mai da mai mult de 500 kg de metal anual sau 500 kg de echipamente electronice către colectori. Astăzi nu există o astfel de limitare şi ce vedem este că anumite comunităţi care se ocupă cu infracţiuni pot duce la acelaşi colector sau la mai mulţi colectori cantităţi absolut fabuloase şi de peste câteva sute de tone în fiecare an, nimeni nepunându-şi întrebarea legitimă de unde ar putea o persoană, într-un mod legal, să aducă la operator care colectează metale 500 de tone de metale într-un singur an de zile. Cred că răspunsul este absolut evident, nu se poate, nu există o activitate umană care să genereze natural, organic, cantităţi de 500 de tone, de 1000 de tone care să ajungă la colector şi să nu aibă de fapt în spate un întreg sistem infracţional care este bine pus la punct", a afirmat Buzoianu.
Aceasta a menţionat, totodată, că va solicita Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) să urmărească traseul documentelor şi al banilor din această afacere care are în spate "nişte mafii care câştigă zeci de milioane de lei în fiecare an". Ea a subliniat, în context, că nu comunitatea din Sinteşti se îmbogăţeşte de pe urma acestor arderi legale.
"Aici vom cere, în cadrul şedinţei care sperăm să fie convocată de către prefecturi ca să poată să fie stabilită starea de alertă, inclusiv ANAF-ului şi AFM-ului să urmărească traseul tuturor documentelor, banilor care pleacă mai departe sau vin din această afacere, pentru că în spate noi avem nişte mafii care câştigă zeci de milioane de lei în fiecare an", a arătat sursa citată.
Ea consideră, totodată, că acţiunile punctuale nu vor rezolva problema arderilor ilegale de deşeuri şi solicită intervenţia tuturor autorităţilor şi a resurselor adecvate.
"Nu cred că se va putea rezolva problema actuală cu acţiuni punctuale, am încercat acest model. Avem, anul acesta, peste 50 de acţiuni, avem unele dintre cele mai mari sancţiuni aplicate şi nici măcar nu s-a terminat anul... Este clar că acţiunile pe care le-am făcut, deşi într-adevăr au reprezentat poate un obstacol în calea acestei mafii organizate, nu au reprezentat şi un punct de oprire şi aici avem nevoie de toate autorităţile care să înţeleagă că este nevoie să alocăm resurse. Avem o problemă naţională care persistă de ani de zile, pentru care nişte autorităţi nu pot aloca 20 de persoane care să monitorizeze permanent o zonă, care să asigure filtre permanente la nişte puncte de acces. Acest lucru este inacceptabil şi trebuie să avem o discuţie realistă, rezonabilă, la masă cu absolut toate autorităţile", a arătat Buzoianu.
În context, şefa de la Mediu a subliniat ideea că, deşi numărul acţiunilor de control şi al amenzilor aplicate a crescut faţă de anii anteriori, arderile ilegale continuă.
"Este un an în care am avut mult mai multe controale, mult mai multe amenzi date, sesizări penale făcute, deci încercăm cu acelaşi număr de inspectori să creştem numărul de controale şi amenzi aplicate, sancţiuni aplicate, inclusiv sesizări penale. Aceste cifre sunt legate de activităţile ilegale cu deşeuri. Această activitate ilegală cu deşeuri cuprinde, printre altele, şi zona de deşeuri gestionate ilegal în urma arderilor ilegale. În ceea ce priveşte Sinteşti, ne putem uita care au fost acţiunile în ultimii ani de zile şi să vedem că, în 2025, când am preluat mandatul, Sinteşti era practic mult mai puţin prioritizat. În ultimele luni de zile se vede o creştere a activităţii, o creştere a controalelor, o creştere a confiscărilor făcute, a sancţiunilor aplicate, tot ce înseamnă partea de sesizări penale făcute. Cu toate acestea, este clar că, deşi avem acţiunile care au crescut ca număr faţă de anii anteriori, în continuare ne confruntăm cu o problemă care a rămas valabilă, pentru că primim uneori chiar şi în fiecare zi, timp de o săptămână-două, imagini de la cetăţenii din zonă care ne arată arderile ilegale care au loc în zona respectivă", a punctat Buzoianu.
Potrivit datelor Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), la nivelul anului 2025, pe zona arderilor ilegale, au fost derulate 643 de controale, fiind aplicate sancţiuni de aproape zece milioane de lei. Totodată, s-au confiscat peste 1.500 de tone de deşeuri şi au fost raportate 339 de sesizări penale.
Comparativ cu perioada de referinţă 2021, anul trecut, activitatea de control a instituţiei a crescut cu până la 29,81%, valoarea sancţiunilor aplicate s-a majorat cu 31,57%, iar măsurile de sistare a activităţii au înregistrat un salt de 17,11%. În plus, cantităţile confiscate au crescut de la câteva zeci de tone la peste 1.500 de tone, anual.
Ce ar permite o intervenție coordonată
Instituirea stării de alertă ar crea cadrul pentru organizarea unor măsuri urgente și coordonarea resurselor necesare gestionării riscului, măsurile concrete urmând să fie stabilite de autoritățile competente, în limitele prevăzute de lege.
MMAP propune ca intervenția să urmărească simultan zona în care se produc arderile, transportul și proveniența deșeurilor, circuitul economic al materialelor recuperate și efectele asupra calității aerului și sănătății populației. Este necesară asigurarea unei prezențe susținute în teren, prin cooperarea structurilor competente ale Ministerului Afacerilor Interne, Poliției, Jandarmeriei, DSU și ISU cu Garda Națională de Mediu, astfel încât incidentele să poată fi detectate rapid, iar intervenția să fie operativă.
În același timp, Garda Națională de Mediu, Poliția și ISCTR trebuie să verifice coordonat transporturile pentru identificarea provenienței deșeurilor, a transportatorilor și a destinațiilor acestora. Intervenția trebuie să înceapă înainte ca deșeurile să ajungă pe terenurile unde sunt depozitate sau incendiate.
MMAP solicită și implicarea organelor fiscale, inclusiv ANAF și AFM, pentru verificarea, potrivit competențelor legale, a tranzacțiilor, documentelor și veniturilor asociate acestor activități. Atunci când există indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, acestea trebuie documentate și transmise organelor de urmărire penală.
Autoritățile locale și polițiile locale trebuie să contribuie la identificarea depozitărilor ilegale, salubrizarea zonelor afectate, gestionarea legală a deșeurilor și prevenirea reapariției depozitelor pe terenurile curățate.
Monitorizare continuă a calității aerului
În paralel, MMAP va dispune monitorizarea continuă a calității aerului în zona sursă și în comunitățile potențial afectate, precum și informarea rapidă a populației în timpul episoadelor acute. Arderea necontrolată a deșeurilor poate produce particule și substanțe toxice, în funcție de materialele arse și de condițiile de ardere. Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sau pulmonare cronice se numără printre categoriile vulnerabile. Din acest motiv, MMAP urmărește ca măsurarea PM2,5 și PM10 să fie completată, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic, cu investigarea poluanților toxici specifici proceselor de ardere.
„Arderile ilegale de la Sintești nu sunt doar o problemă a comunității locale. Efectele lor pot ajunge dincolo de zona în care se produce arderea și pot afecta populația din localitățile învecinate. De aceea, nu putem separa problema de mediu de impactul asupra sănătății oamenilor. Avem nevoie de monitorizarea atentă a calității aerului, de informarea rapidă a populației atunci când apar episoade de poluare și de implicarea reală a tuturor autorităților care au responsabilități în protejarea sănătății publice. Nu mai putem trata separat fiecare efect al acestui fenomen, în timp ce oamenii continuă să fie expuși”, a precizat Flavia Boghiu, secretar de stat în MMAP.
