Multe ar urma să fie conectate la sistemul energetic național chiar în următorul an. Mai avem până să ajungem ca Bulgaria, de unde importăm cel mai mult, dar oprirea centralei de la Cernavodă, seceta și consumul ridicat seara au arătat cât de importante sunt aceste investiții. România a început să conteze în regiune și în producția de baterii.
Lângă București, la Cernica, este cea mai mare fabrică vertical integrată de soluții de stocare din Europa, de la electrozi până la pachetele de baterii.
Odată ce reușim să producem electrozii, urmează asamblarea acestora, pentru a lua formă de celule litiu-ion. Celulele litiu-ion sunt elementul principal al pachetelor de baterii care stochează energia electrică.
Aceste baterii pot fi folosite în regim de descărcare de 2, 4 sau 6 ore. Fabrica livrează în zeci de țări din întreaga lume, dar cererea pentru proiecte din România a crescut mult în ultima perioadă.
România produce baterii pentru stocare
Vicențiu Ciobanu, CEO fabrică baterii: „În 2026, proiectele din România unde noi suntem angrenați sunt de ordinul sutelor, miilor de megawați oră. Comenzile sunt mari atât pentru anul acesta, cât și pentru anul viitor. În lunile iulie, august, am instalat peste 300 MWh energizați, care acum se află în diferite stadii, perioade de probe, în septembrie avem preconizați încă 150 MWh, iar în lunile octombrie și noiembrie 350 MWh.”
De exemplu, prima instalație de stocare dezvoltată de Hidroelectrica, pentru un parc eolian, de la Crucea, Constanța, se află în perioada de probe. Instalația ar urma să fie pusă în funcțiune în luna septembrie.
Și o altă mare companie, cu proiecte în Cluj, anunță că va ajunge de la 640 de MWh, cât are acum în operare, la peste 1.100 până la finalul acestui an.
Pe de altă parte, la Ogrezeni se construiește unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din Europa, cu sistem de stocare, care ar urma să intre în funcțiune în 2027.
O altă companie a dezvoltat un proiect la Gura Ialomiței, inclusiv cu fonduri din PNRR. Bateriile, conectate direct la rețea, au început să livreze energie în sistemul național de curând, când avem și cea mai mare nevoie, după închiderea centralei de la Cernavodă. Până la finalul anului, după ce se va finaliza și faza a doua a proiectului, parcul va avea o putere instalată de 250 de MW și o capacitate de 500 MWh.
Cătălin Breabăn, cofondator al companiei: „România, pe de altă parte, are un potențial foarte mare și va construi și va ajunge din urmă Bulgaria, și e la același nivel ca multe țări din Europa. Aș spune că România are șansa să construiască unul din cele mai moderne sisteme din regiune, pentru că are resurse regenerabile foarte bune, o poziție geografică și capital privat care vrea să investească.”
Astfel, țara noastră recuperează treptat diferența față de Bulgaria, care are 6 GW putere instalată, de 6 ori peste noi.
Proiectele de stocare se extind
Liviu Gavrilă, Asociația Română pentru Energie Eoliană: „Sunt premise ca până la finalul anului următor să depășim 3 GW, să ne apropiem chiar poate de 4 GW capacitate instalată.”
Corespondent PROTV: „Doar anul acesta, până aproape de finalul lunii august, Sistemul Energetic Național a depășit 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea, potrivit Transelectrica. Din care bateriile înseamnă aproape 670 de MW. Au putere cam cât un reactor de la Cernavodă, diferența este că bateriile pot livra energia stocată doar câteva ore. Acum atenția se mută pe stocare pentru că, deși ziua producem mai mult decât necesarul, nevoia mai mare de energie este seara, când soarele apune și este nevoie să importăm. Bateriile ne ajută să mutăm energia atunci când avem nevoie.”
Alexandru Ciocan, expert energie PEG: „România are un preț ridicat al energiei electrice, iar noi capacități de producție și de stocare pot contribui la reducerea prețului energiei active. Trebuie totuși să avem în vedere că energia activă prezintă undeva la 50% din prețul final pe care îl plătește un consumator. Restul sunt taxe.”
Pe lângă noile capacități regenerabile și de stocare, în următorul an sunt așteptate să intre treptat în sistem și centralele pe gaz de la Mintia și Iernut. Împreună, acestea ar urma să aducă peste 1.500 MW de producție, disponibilă inclusiv atunci când nu este soare sau vânt.
