Romania arunca bani, oportunitati si timp pretios pe apa Dunarii. Lectia primita de la sarbi

Pentru altii, comoara. Tari din amonte pun fluviul la treaba: transporta marfuri de 4 ori mai ieftin ca pe uscat, atrag turisti cu milioanele, si, in general, trateaza marele fluviu ca pe o prioritata nationala.

Noi nu reusim nici macar sa ii curatam albia prin care navele se strecoara! Porturile noastre se darama, iar turistii evita sectorul romanesc, atat de bogat in peisaje naturale.

Si atat de chinuit de indiferenta. De aproape 30 de ani politicienii de la Bucuresti, dar si cei din localitatile prin care trece fluviul n-au vrut sa auda de el, iar rezultatele se vad.

Alex Dima a parcurs Dunarea cu barca, la noi, dar si in amonte, in tari care au invatat cum sa scoata profit din apa.

Citește și

Comoara ascunsă de pe Dunăre, ignorată de autorități. UE a vrut să ne dea bani s-o salvăm

Alertă maximă la Iași după moartea liderului interlop Costel Corduneanu. Planul conceput de poliție, echivalent cu un cod roșu la accidente rutiere: „Suntem mai mulți ca de obicei”

Romanii i-au spus Danubius, un zeu al fluviilor, o intindere de ape, care strabete 10 state, o comoara in jurul careia traiesc acum mai bine de o suta de milioane de oameni.

Porneste din Muntii Padurea Neagra si dupa 2850 de km se varsa in mare, o adevarata austrada pe apa, care uneste centrul Europei cu Marea Neagra. Pe noi, romanii, Dunarea ne-a aparat si hranit dintodeauna. La noi sunt gurile ei care se varsa in mare, la noi strabate 1075 de km si am putea sa profitam din plin: sa irigam, sa facem comert, sa transportam marfuri, sa atragem turisti. Din pacate, de mai bine de 20 de ani noi n-am facut mare lucru pentru ea.

Cu Nae State la crama, un prieten pescar si impatimit al Dunarii ne punem pe drum. La intrarea in tara Dunarea isi face loc printre dealurile molcome ale Banatului si malul sarbesc. Intr-un deal, o famile a sapat si a ridicat o pensiune.

E liniste si miroase a peste prajit. In mijlocul casei susura un izvor. Cu toate ca peisajul e de vis, turistii ajung greu aici.

Cu Laura am pornit intr-un tur al locului. Baziasul este o localitate mica. Doar cateva suflete mai traiesc aici. Candva a fost port mare.

"Primul tren a fost la noi. Prima cale ferata si primul port din Romania a fost la noi aici. Carau carbuni si tot felul de bunatati de la noi".

Printre balarii se zaresc urmele unei cladire care pe vremuri era cazino, vizitat si de regele Carol I. Acum, locul e rupt de lume, iar turistii opresc rar pe aici. Prefera sa mearga in Serbia. Acolo merge si Laura cu familia la sfarsit de saptamana. O lasam pe Laura acasa si coboram pe Dunare.

Km 1049, Moldova Veche este primul port romanesc care ne apare in cale. E abandonat, incremenit intr-un al secol. Doua macarele ruginite amintesc de vremurile cand portul functiona. O cladire mare, de un albastru sters, strajuita de un timonier troneaza pe mal. Este terminalul de pasageri construit in 2008 cu mai bine de 2 milioane de euro. De atunci zace nefolosit si se deterioreaza pe zi ce trece.

Monica Achimovici este sef de port si administratorul cladirii. E pe fuga. Pleca in excursie in Serbie.

Cladirea a fost construita in speranta ca vom fi primiti in zona Schengen. Acum, in fiecare luna utilitatile si intretinerea mananca 10 mii de lei din bugetulu APDF. Sunt gherete pentru graniceri, banda pentru bagaje si 25 de birouri. Goale. Politia de frontiera a ocupat cateva, iar subalternii doamnei Achimovici, 2 la numar, un alt birou. Si cu toate astea, seful portului sustine ca "65% este ocupata".

Achimovici este angajata APDF-Administratia Porturilor Dunarii Fluviale. De port s-a ales praful. Au mai ramas in picioare cateva cladiri care au fost candva duttyfree-uri. In rest, balari si gunoaie. Singurul lucru care functioneaza sunt silozurile care apartin unor firme private.

- Si ce faceti 3 oameni?

- Evidenta navelor.

Navele insa ocolesc locul asta.

ADRIAN TORMA, primar Moldova Noua: "In momentul acesta nu opreste niciun vapor. Si daca e asa sa am eu o frustrare a mea prin dreptul orasului Moldova Noua trec in jur de 320 de vapoare de croaziera, in jur de 120 de mii de turisti care nu opresc in zona noastra, niciunde".

Primarul a reusit de cateva luni sa aduca in port un vapor pentru croaziera construit pe fonduri europene de Consiliul judetean Caras Severin. A costat 150 de mii de euro si 4 ani ani a stat degeaba pentru ca organele statului au facut ancheta suspectand ca pretul e mult umflat.

Acum, Bazias 1, construit din termopan si pal, plimba turistii. Primul obiectiv, Ostrovul Moldova Noua, un loc pe care traiesc animale intr-o deplina salbaticie.

Aici se spune ca ar fi mormantul Regelui maghiar Attila, dar comandantul Boboc ne demonstreaza ca noi nu stim sa vindem povesti turistilor, sa-i atragem.

Ceva mai la vale toata lumea isi indreapta privirile spre malul sarbesc. Cu 6 milioane de euro, fonduri europene, sarbi au recladit cetatea Golubac. Locul e vizitat acum de peste 25 de mii de turisti in fiecare luna.

Cetate am avut si noi, pe malul nostru. Au mai ramas doar cativa bolovani.

Aici oamenii au trait din minerit. Dupa revolutie, minele s-au inchis si porturile au disparut odata cu ele. Dintr-o data malurile se apropie si se inalta. Patrundem in cea mai spectaculoasa portiune de pe toata Dunarea: Cazanele Dunarii. Peisajul este absolut spectaculos. Daca n-ati ajuns pana acum, trebuie musai sa veniti sa-l vedeti. O minune.

De-o parte si de alta peretii de piatra se ridica la aproape 200 de metri inaltime, iar apa ajunge la adancimi de peste 90 si ceva de metri. Este o comoara pe care noi romanii o impartim cu sarbii. Sorin este ghid si ii plimba zilnic pe turisti cu barca pe aici.

Locul e impanzit de pesteri. Cea mai cunoscuta este pestera Ponicova. Ceva mai la vale, in golful Mraconia troneaza chipul lui Decebal, construit de afaceristul Iosif Constantin Dragan.

Pe seara ajungem in Dubova. Locul a fost luat cu asalt deinvestori in ultimii an. Fiecare a cosntruit cum l-a taiat capul, iar cladirile sunt inghesiuite una in alta si vopsite in toate culorile pamantului.

La capitolul arhitectura, de pe malul drept, sarbii ne dau o lectie. Iata cum arata un sat sarbesc. Casele sunt de bun gust, cu acoperisul maro, iar peretii sunt vopsiti, varuiti intr-o culoare deschisa. Nu lila, nu roz, nu mov. Si asa mai departe. Bun gust.

Dealul Capitanului Mihai, Doni Milanovatz. Aici sarbii au creat un loc de poveste, au ales sa conserve ce au deja si sa repare. Multe case traditionale au fost transformate in pensiuni. Asa ca peisajul are mai mult lemn si mai putin beton, iar romanii vin sa-l vada in numar tot mai mare.

Pe malul romanesc, in Clisura Dunarii sunt peste 5 mii de locuri de cazare. Din pacate, pensiunile si hoteluri s-au ridicat haotic. Iar asta a inceput sa stirbeasca din frumusetea locului.

Km 950. Pe mal, casele incep sa se adune perete in perete, cosntruite fara nicio logica urbanistica, in culori diverse. Intr-o curte, Ceausescu zambeste de pe un tablou urias turistilor care ajung in zona. Este intrarea in Orsova, un oras asezat intr-un colt de rai, la varsarea Cernei in Dunare, intr-un golf urias.

Pe malul drept, portul pare abandonat. Cladiri cu geamuri sparte, pontoane ruginite, cu arbusti crescuti pe ele, dovada ca navele nu mai acosteaza in acest loc, un cheu surpat si neingrijit. Si aici s-a construit in 2008 un terminal de pasageri cu aproape 3 milioane de euro. In fata cladirii un angajat APDF da la peste.

Cine ajunge aici cu barca nu are unde sa acosteze. Totul este gandit pentru nave mari, care, din pacate, nu opresc aici. Ne legam de ponton.

Terminalul de pasageri apartine APDF, Administratia Porturilor Dunarene. Cu inspectorul de serviciu pornim intr-un tur al locului.

Cladirea a fost ridicata din banii statului pentru ziua in care vom intra in Schengen si ar fi trebuit sa adune in ea toate institutiile care se ocupa de siguranta.

Marius Stoica este primarul Orsovei. Habar nu are de existenta acestui loc. Sunt peste 20 de birouri. Toate nefolosite. Singura dotare din birouri sunt telefoanele asezate in teancuri pline de praf. Cand ploua apa intra in birourile de la etaj.

Administatia porturilor dunarene plateste 10 mii de lei pe luna pentru intretinere si utilitati. De la Giurgiu, directorul APDF ridica din umeri si se vaita ca institutia are datorii, ca nu reuseste sa-si plateasca angajatii. Dar nici startegii pentru dezvolatarea porturilor nu are.

Revoltator este faptul ca Orsova avea un terminal care oricum nu era folosit.

Articol recomandat de sport.ro

Duminică seară s-a prăbușit pe gazon, iar luni doctorii i-au anunțat decesul