De vină, spun cei din domeniu, ar fi vremea neprielnică și desființarea unor suprafețe cultivate cu vie. Deși România este acum pe locul al șaselea între producătorii Uniunii Europene, rămâne un jucător modest la export, cea mai mare parte fiind destinată consumului intern, și el în scădere.
În ultimii doi ani, mai mulți producători mici și-au lichidat suprafețele cu vie, din cauza pagubelor produse de secetă și grindină, dar și a costurilor în creștere pentru pesticide și îngrășăminte. Prețul strugurilor pentru vin a ajuns în toamnă la 6 lei pe kilogram pentru soiurile roșii – Cabernet și Merlot – și 3 lei pentru cele albe – Fetească Neagră și Aligote.
Rapoartele Ministerului Agriculturii arată că, în 2025, la vinul roșu și roze cu denumire de origine controlată, considerat de cea mai înaltă calitate, cantitatea a scăzut cu 30%.
La cel cu indicație geografică, de calitate superioară, scăderea a fost de 60 la sută. Producția de vin cu denumire de soi, cel fabricat în zona recoltării și cel mai frecvent ales de români, a ajuns de la 145.000 de hectolitri la numai 18.000 – o cantitate de 8 ori mai mică. Și vinul fără denumire de soi, adică cel de consum curent, fără origine scrisă pe etichetă, este cu 25% mai puțin.
Și la vinul alb, care ocupă cea mai mare parte a viilor românești, cifrele Ministerului arată scăderi de 20 de ori la vinul de masă, fără clasificare de calitate.
Claudiu Necșulescu, președintele Organizației Naționale Viniviticole: „Este într-adevăr alarmant. Vorbim și de îngheț, vorbim și de grindină. Acum doi ani nu a funcționat în totalitate sistemul antigrindină, anul trecut a fost blocat în totalitate, au fost foarte multe pierderi”.
La cifrele oficiale se adaugă vinul de buturugă, obținut în gospodării, considerat de specialiști de calitate inferioară.
Eurostat consemnează că, anul trecut, țara noastră a produs 360 de milioane de litri de vin.
Corespondent Știrile ProTV: „Ultimii doi ani au fost o perioadă de reașezare a pieței vinului în toată Uniunea Europeană. Franța, patria vinului și lider incontestabil în 2023, a ajuns pe locul al treilea un an mai târziu. Primul loc îi aparține Italiei, care a obținut 7 miliarde 100 de milioane de litri. Este urmată de Spania, cu 5,4 miliarde de litri, și Franța, cu 5,3 miliarde. Împreună au 80% din producția Uniunii Europene”.
Spre deosebire de România, care le oferă producătorilor de struguri numai despăgubiri în cazul daunelor, statul francez a început deja un program de susținere financiară a celor care anunță că își vor abandona recolta.
