REPORTAJ. Cum arată secția ATI a Institutului "Marius Nasta”. Medicii nu mai fac față numărului mare de pacienți

×
Publicitate

1152 de bolnavi cu SARS-COV-2 sunt astăzi în secţiile de terapie intensivă şi, pentru fiecare dintre ei, medicii încearcă imposibilul.

 

Numărul mare de pacienţi care le mor în braţe şi discuţiile dureroase cu rudele, dar şi epuizarea şi grija pentru propria familie, îi apăsă însă teribil pe salvatori. Mulţi dintre ei au nevoie de suportul psihologilor ca să poată merge mai departe.

O recunosc specialiştii Institutului "Marius Nasta'', care de mai bine de 8 luni, îngrijesc zi de zi bolnavi cu infecţia Covid-19. 

Medic: „Vreau să oprim puţin asta, să vedem ce faceţi fără, da? Să facem o pauză. E greu de pus pipa aia pe gât dacă e nevoie de intubaţie. Dar eu sper să nu fie nevoie, să vă simţiţi bine.”

Citește și
Şeful Statului Major al Apărării: ”Trebuie să avem populaţia pregătită pentru susţinerea unui efort de război”
Şeful Statului Major al Apărării: ”Trebuie să avem populaţia pregătită pentru susţinerea unui efort de război”

După ce a fost conectat 24 de ore la tubul de oxigen, starea de sănătate a unui bărbat s-a îmbunătăţit, iar medicii încearcă acum să verifice cât de rezistenţi sunt plămânii lui.

Cei care îl îngrijesc ştiu că nu este refăcut complet şi că va avea nevoie de suport de oxigen şi după ce va pleca din spital, aşa că îl pregătesc.

Medic: „Cam peste o oră o să aduc aparatul. E tot cu o mască aşa, asemataoare cu ce aţi avut. Pe ăla o să trebuiască să îl folosiţi şi acasă, când dormiţi, da?”

La un pat vecin medicii încearcă să îi alunge gândurile negre unui alt bolnav.

Medic: Dar de Celentano vă place?
Pacient: Da, da.
Medic: Cum e el aşa ca cetăţeanul turmentat din ''O scrisoare pierduta'', nu?
Pacient: Da

În tot acest timp se fac planuri pentru alţi suferinzi care aşteaptă să fie trimişi într-o secţie de terapie intensivă.

Medic: „O să luăm doi pe secţie. Mai facem externări... o să avem locuri... să vedem ce vine. Că vin din alte spitale şi trebuie să vedem care e starea lor.”

Sa găseşti un loc într o secţie de terapie intensivă este o luptă crâncenă, pentru că, de la o zi la alta, numărul celor care fac forme grave ale infecţiei este tot mai mare. Iar medicii sunt cu atât mai ingrijiorati pentru că pacienţii sunt din ce în ce mai tineri.

Sunt mai bine de 8 luni de când cei de la Institutul Marius Nasta îşi dau toată silinţa. Doar că în ultima vreme tot mai mulţi li se sting în braţe.

Din cei aproape 1.000 de pacienţi cu SARS COV 2 internaţi în Institut, aproape 130 au fost în terapie intensivă. 44 au avut nevoie de intubare şi ventilaţie mecanică. Tulburător este că numai 2 au supravieţuit.

Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta: „O situaţie tristă şi extrem de traumatizantă şi pentru noi cei care lucrăm cu aceşti pacienţi pentru că în fiecare zi pierdem cel puţin unul.”

Iar lupta cu acest virus este cu atât mai grea cu cât medicii trebuie să se ferească să se contamineze la fiecare gest pe care îl fac, atunci când îngrijesc bolnavii.

Alexandru Pahonțu, kinetoterapeut: „Sunt foarte mulți pacienți în același timp și toți sunt gravi. Efectiv sari de la unul la altul. Nu mai au efectiv răbdare să răspundă calm, mai ales că pacienții nu înțeleg. Telefoanele sună încontinuu, e ca la Gara de Nord. Ce să facă mai întâi? Să răspundă la telefon unde sună familia, crezând că nu vrem să vb cu ei? E o situaţia încordată şi dificilă.”

Dr. Zaharia, medic pneumolog: „Suntem obosiţi, se acumulează oboseală, avem gărzi, avem telefoane care sună continuu, pacienţi speriaţi cu starea lor, aparţinători care sunt îngrijoraţi, pacienţi care decedează, familii care vin să ridice aceşti pacienţi. E o activitate care te epuizează.''

La Marius Nasta, doctorii din zona roşie lucrează, pe timpul zilei, în ture de câte 6 ore, pentru a asigura asistență. Noaptea, rămân cei care sunt de gardă, asta înseamnă că stau câte 24 de ore. Este o muncă titanică, un stres din ce în ce mai mare, penru că nu vrobim doar despre îngrijirea pacienţilor, ci şi despre respectarea unor măsuri stricte de protecţie, pentru a nu se infecta şi a nu duce virusul acasă, celor dragi.''

Epuizaţi şi încărcaţi până la refuz de tot ce văd, unii dintre angajaţi au cerut sfatul psihologului. Însă în Institut este unul singur, iar solicitările sunt tot mai multe.

Dr, Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta: „Am mai avea nevoie într-un mod ferm de ajutorul psihologilor pentru personal, pacienţi şi aparţinători. Durerea pe care o simţi se transformă, din dorinţa de a depăşi momentul greu, în agresivitate şi nu avem nevoie de acest gen de manisfestări.''

Măsurile controversate sau neinspirate ale oficialilor, dar şi nepăsarea şi neglijenţa oamenilor, le dărâma încrederea celor care stau zi de zi faţă-n faţă cu moartea.

Dr. Zaharia, medic pneumolog: "Unul spune că trebuie să se închidă ceva, altul că nu, şi pacienţii mor în spitale. Astfel de jocuri ne demoralizează. Aproape că nu ne mai vine să venim, pentrut că vedem că altora nu le pasă. Facem ce putem, dar nu e normal ca cineva să disprețuiască munca noastră într-atât încât să spună «lasa că descurcă ei». Păi nu ne descurcăm, asta e problema, nu ne descurcăm. Prea multe cazuri, mor mulţi pacienţi, nu putem să-i ajutăm aşa cum ar trebui''

Joi s-a înregistrat cel mai mare număr de pacienţi internaţi la ATI de la începutul pandemiei. 1152.

Articol recomandat de sport.ro
Într-un an cât alții în zece: Sorana Cîrstea a strâns avere în 130 de minute, la Australian Open 2026
Într-un an cât alții în zece: Sorana Cîrstea a strâns avere în 130 de minute, la Australian Open 2026
Citește și...
Şeful Statului Major al Apărării: ”Trebuie să avem populaţia pregătită pentru susţinerea unui efort de război”
Şeful Statului Major al Apărării: ”Trebuie să avem populaţia pregătită pentru susţinerea unui efort de război”

Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că "trebuie să avem o populaţie pregătită pentru susţinerea unui efort de război"

Un comandant american NATO a lămurit dacă viitorul Alianței e în pericol din cauza Groenlandei: „Problema este politică”
Un comandant american NATO a lămurit dacă viitorul Alianței e în pericol din cauza Groenlandei: „Problema este politică”

Generalul american Alexus G. Grynkewich a declarat, marţi, la Sibiu, că situaţia Groenlandei este „o problemă politică”, iar militarii NATO se concentrează în continuare pe apărarea Alianţei împotriva oricărei ameninţări.

Șeful trupelor NATO: Rusia a fost descurajată să atace datorită nivelului de pregătire al Armatei Române
Șeful trupelor NATO: Rusia a fost descurajată să atace datorită nivelului de pregătire al Armatei Române

Comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, Alexus G. Grynkewich, a declarat că Rusia a fost descurajată de a ataca o țară membră a Alianței datorită nivelului de pregătire al Armatei Române. 

Recomandări
Ursula von der Leyen a anunțat la Davos că răspunsul UE privind Groenlanda va fi ferm, unit și proporțional
Ursula von der Leyen a anunțat la Davos că răspunsul UE privind Groenlanda va fi ferm, unit și proporțional

Răspunsul Uniunii Europene la presiunea anexionistă exercitată de președintele american Donald Trump asupra Groenlandei va fi „ferm, unit și proporțional”, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie
Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie

Vicepremierul Tanczos Barna afirmă că Guvernul pe care îl reprezintă nu a reuşit să facă până acum reformele pe care le-a promis în administraţia centrală, pentru că nu a existat consens între partidele din coaliţie.

Șeful trupelor NATO: Rusia a fost descurajată să atace datorită nivelului de pregătire al Armatei Române
Șeful trupelor NATO: Rusia a fost descurajată să atace datorită nivelului de pregătire al Armatei Române

Comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, Alexus G. Grynkewich, a declarat că Rusia a fost descurajată de a ataca o țară membră a Alianței datorită nivelului de pregătire al Armatei Române.