Regulamentul european privind libertatea presei devine obligatoriu în UE. România, obligată să-și adapteze legislația

jurnalism, presa, camera

Implementarea Regulamentului european privind libertatea presei (EMFA), obligatoriu în toate statele membre UE din 8 august.

În România, adoptarea regulamentului este coordonată de Ministerul Culturii şi include colaborarea cu instituţiile statului - Parlament, CNA, ANCOM, cu Media Publică SRR şi SRTV, cu societatea civilă, cu asociaţii profesionale de presă. România urmează să finalizeze propunerile de completări şi modificări pentru cadrul normativ în vigoare, propuneri care vor fi supuse consultării publice.

Media Freedom Act susţine libertatea presei, pluralismul mass-media, responsabilitatea editorială, având nevoie de adaptare a legislaţiei naţionale, în special pentru definirea clară a furnizorului de servicii mass-media, dincolo de televiziune şi radio, precum şi pentru reglementarea echilibrată a actorilor digitali, fără a afecta libertatea de exprimare.

Se cer criterii transparente pentru licenţiere, avizare şi sancţionare a presei, evitând suprareglementarea şi susţinând depolitizarea deciziilor. Măsurile vizează protejarea jurnaliştilor împotriva supravegherii abuzive, a intimidării acestora şi oferă protecţie pentru surse. Se impun obligaţii privind transparenţa proprietăţii media şi a finanţării publice a instituţiilor de presă. Se vor crea mecanisme pentru combaterea ingerinţelor guvernamentale sau economice în activitatea editorială, asigurând independenţa editorială reală.

Reprezentanţii ministerului au participat la Conferinţa Naţională a UZPR, organizată special pentru discutarea EMFA, cu scopul ca aplicarea regulamentului să ţină cont atât de cerinţele europene, cât şi de realităţile mass-mediei româneşti.

Citește și
pasapoarte false
„Fabrica de români”, destructurată de procurori. Cinci ucraineni au fost plasați sub control judiciar

La nivel european, statele membre se află în etape diferite de implementare: unele, precum Finlanda şi Irlanda, dispun deja de un cadru legislativ armonizat, în timp ce altele, precum Franţa, Polonia sau Slovacia se află încă în faza de elaborare sau consultare publică.

Articol recomandat de sport.ro
Georgina, logodnica lui CR7, postare de 5 stele pe rețelele social media: ”BOOM! / Preciosa”
Georgina, logodnica lui CR7, postare de 5 stele pe rețelele social media: ”BOOM! / Preciosa”
Citește și...
„Fabrica de români”, destructurată de procurori. Cinci ucraineni au fost plasați sub control judiciar
„Fabrica de români”, destructurată de procurori. Cinci ucraineni au fost plasați sub control judiciar

Cinci dintre ucrainenii, acuzați de procurorii Parchetului General că ar fi pus la cale cea mai eficientă „fabrică ilegală de români", au fost plasați joi seară sub control judiciar.

Proiect de lege. Foști magistrați, militari și polițiști ar putea pierde locuințele de serviciu după pensionare
Proiect de lege. Foști magistrați, militari și polițiști ar putea pierde locuințele de serviciu după pensionare

Foști procurori, judecători, militari, polițiști și angajați din serviciile secrete, precum și urmașii lor, nu vor mai putea folosi locuințele de serviciu după ce sunt eliberați din funcție ori se pensionează.

Ce a făcut românca moartă în Tenerife chiar înainte să plece în vacanță. Ana și Victor au fost onorați post-mortem
Ce a făcut românca moartă în Tenerife chiar înainte să plece în vacanță. Ana și Victor au fost onorați post-mortem

Cei doi români care și-au pierdut viața la începutul lunii, în Tenerife, au fost onorați post-mortem de Departamentul pentru Situații de Urgență.

Recomandări
Proiect de lege. Foști magistrați, militari și polițiști ar putea pierde locuințele de serviciu după pensionare
Proiect de lege. Foști magistrați, militari și polițiști ar putea pierde locuințele de serviciu după pensionare

Foști procurori, judecători, militari, polițiști și angajați din serviciile secrete, precum și urmașii lor, nu vor mai putea folosi locuințele de serviciu după ce sunt eliberați din funcție ori se pensionează.

Reacția lui Vladimir Putin după ce Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 miliarde de euro pentru Ucraina
Reacția lui Vladimir Putin după ce Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 miliarde de euro pentru Ucraina

Liderii Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere pentru ca Ucraina să primească un împrumut de 90 de miliarde de euro, garantat din bugetul UE. Asta după ce nu s-au putut pune de acord asupra folosirii activelor rusești înghețate.

General NATO: Alianța va avea în România a doua platformă de aprovizionare militară a Ucrainei, după cea din Polonia
General NATO: Alianța va avea în România a doua platformă de aprovizionare militară a Ucrainei, după cea din Polonia

Livrările de arme către Ucraina nu au scăzut după oprirea donațiilor directe ale SUA, a declarat generalul Maik Keller. Misiunea NATO estimează că, din ianuarie, va folosi și un centru în România, alături de cel din Rzeszow, Polonia.