Regatul Unit s-ar putea rupe după Brexit. Scoţia şi Irlanda de Nord vor înapoi în UE
Brexitul a produs nemulțumiri în Scoția și în Irlanda de Nord, care s-ar putea rupe de Marea Britanie pentru a reveni în UE, scrie CNN.
Prim-ministrul scoţian Nicola Sturgeon a declarat sâmbătă că speră că Scoţia îşi va obţine independenţa şi că va putea "să se alăture" Uniunii Europene, subliniind că Brexit-ul s-a făcut contrar voinţei scoţienilor, care s-au opus în majoritate acestui pas la referendumul din 2016, relatează AFP.
"Suferim acum un Brexit dur împotriva voinţei noastre, în cel mai prost moment posibil, în mijlocul unei pandemii şi al unei recesiuni economice", a spus Nicola Sturgeon pe site-ul partidului său pro-independenţă SNP, la două zile de la ieşirea Regatului Unit din piaţa unică şi uniunea vamală.
Alegeri 2024
10:00
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
Ea şi-a exprimat din nou determinarea de a organiza un nou referendum privind independenţa Scoţiei, după cel pierdut de tabăra sa în 2014, atunci când 55% dintre scoţieni au votat împotrivă.
Însă decizia de a organiza un astfel de referendum îi revine prim-ministrului britanic Boris Johnson, care refuză cu fermitate.
Premierul britanic şi-a reafirmat duminică opoziţia faţă de organizarea unui nou referendum privind independenţa Scoţiei, dorit cu înflăcărare de şefa guvernului scoţian.
"Din experienţa mea, referendumurile din această ţară nu sunt evenimente deosebit de fericite", a declarat Boris Johnson pentru BBC, făcând aluzie la diviziunile profunde provocate de referendumul din 2016 pentru ieşirea Marii Britanii din UE, câştigat cu 52% de tabăra pro-Brexit, relatează AFP.
Totuşi, o victorie detaşată a SNP la alegerile locale din mai anul viitor ar întări presiunea asupra Londrei pentru acceptarea unei noi consultări populare, potrivit Agerpres.
Potrivit ultimului sondaj efectuat de institutul Savanta ComRes pentru ziarul The Scotsman, la jumătatea lunii decembrie, 58% dintre scoţieni susţin acum o ruptură cu Regatul Unit, cea mai mare proporţie de până acum.
"În calitate de membră independentă a Uniunii Europene, Scoţia ar fi un partener şi ar putea construi poduri - nu numai către realizarea unei economii mai puternice şi a unei societăţi mai echitabile, ci şi către facilitarea relaţiilor între UE şi Regatul Unit", a mai spus Sturgeon.
Dacă britanicii au votat în total cu 51,9% în favoarea Brexit-ului în 2016, scoţienii i s-au opus în proporţie de 62%.
"În cursul celor aproape 50 de ani de apartenenţă, am beneficiat enorm de cele 'patru libertăţi' ale pieţei unice, inclusiv libertatea de mişcare. Peste 230.000 de persoane din toată Europa au ales domiciliul în Scoţia", a mai spus Nicola Sturgeon, explicând că "ei sunt prietenii noştri şi familia noastră, iar acum vrem ca ei să rămână".
Odată cu Brexit-ul "cetăţenii noştri vor fi mai puţin în siguranţă şi dreptul lor de a munci, studia şi a lucra în altă parte în Europa va fi restrâns", şi-a exprimat ea regretul, subliniind că 2.000 de scoţieni au participat anul trecut la programul de schimb universitar Erasmus, la care guvernul britanic a renunţat pentru a-l înlocui cu propriul program internaţional.
"Nu vrem să plecăm şi sperăm să ne alăturăm vouă în curând în calitate de partener egal", a conchis Nicola Sturgeon.
Ce se întâmplă cu Irlanda de Nord
Un punct sensibil în afacerea Brexit îl reprezintă Irlanda de Nord, poate cea mai afectată provincie britanică de ruperea de UE, scrie CNN.
Irlanda de Nord are graniță terestră cu Republica Irlanda - care se află în UE -, astfel că perspectiva introducerii „vămi dure” la frontieră a provocat îngrijorări privind fluxul de mărfuri sau revenirea la violențele din anii 1970 și 1980.
Pentru a nu ajunge într-o asemenea situație, Guvernul britanic a ajuns la un acord cu UE asupra unui așa-numit Protocol al Irlandei de Nord, despre care unioniștii spun că îi va obliga să respecte mai degrabă legislația europeană decât pe cea britanică.
Protocolul menține Irlanda de Nord pe teritoriul vamal al Regatului Unit, însă țara va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord.
„În termeni practici, a pus Irlanda de Nord într-o poziție diferită față de restul Regatului Unit. Deci, cu cât Marea Britanie se îndepărtează acum de UE, cu atât Irlanda de Nord va avea mai multe lucruri în comun cu UE și, implicit, cu Republica Irlanda", a declarat Katy Hayward, profesor de sociologie politică la Queen's University din Belfast.
„Naționaliștii moderați pro-europeni și chiar și unii unioniști moderați să se gândească serios la ceea ce este și ar trebui să fie Irlanda de Nord. Brexitul scoate acum la iveală chestiuni despre care se credea până acum că sunt rezolvate şi le repune pe agenda”, spune Matthew O'Toole, un parlamentar pro-reunificare din Irlanda de Nord.
În Irlanda de Nord, politicienii naționaliști consultați de CNN au recunoscut că nu au fost niciodată atât de încrezători că, s-ar spune la vot, Nordul ar putea fi reunit cu Republica Irlanda.
În Irlanda de Nord 2021 trebuia să fie anul în care este sărbătorit centenarul. În schimb, este probabil că cetățenii nord-irlandezi să fie mai divizați decât au fost în ultimii ani.
