Deși pe hârtie mii de posturi urmau să dispară, realitatea din instituții arată diferit. Cele mai multe au găsit soluții prin care și-au salvat oamenii.
După două etape de restructurare, în jur de 300 de angajați au plecat din Primăria Sectorului 3. Ultima reorganizare a avut loc la începutul verii, în contextul măsurilor impuse de Guvern. Și în Sectorul 2 au plecat 200 de oameni, iar de la Guvern câteva zeci, spun sindicaliștii.
Noni Iordache, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului: „Colegii noștri profesioniști au preferat să nu mai fie umiliți și au plecat singuri în mediul privat. De exemplu, la nivelul cancelariei și prin plecări naturale, prin pensionare, avem undeva la 70 de persoane care au plecat în mediul privat”.
Ce s-a întâmplat cu cele 13.000 de angajați care ar fi trebuit să plece din sistemul de stat
Însă reforma prin care 13.000 de angajați din administrația locală și centrală urmau să fie concediați ridică mai multe semne de întrebare.
Ordonanța Guvernului prevedea reducerea organigramelor cu 30% până pe 1 iulie, însă multe primării au găsit soluții pentru a limita plecările. Potrivit unui studiu, realizat în rândul a peste 2.100 de angajați din sectorul public, măsurile de restructurare au afectat puțini salariați.
În mai bine de o treime dintre cazuri, restructurările nu au însemnat plecări efective de personal. Acolo unde au existat modificări, cele mai multe au vizat posturi vacante sau angajați care urmau oricum să iasă la pensie și doar 3% dintre bugetarii chestionați au văzut concedieri reale în propria instituție.
Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP: „Au fost niște diminuări de sporuri, au fost eliminate anumite posturi vacante din organigramă, dar nu se poate vorbi de o reformă în sectorul public - o reformă în adevăratul sens al cuvântului ar însemna să se facă anumite evaluări personalului, să fie stabilite criterii clare pentru fiecare post, pentru fiecare persoană angajată, iar la finalul fiecărui an de activitate rezultate să fie cuantificate, măsurate, iar persoanele care nu îndeplinesc condițiile să fie eliminate din sistem”.
Cei chestionați vin din mai multe domenii: din administrația centrală și locală, din sănătate, educație, ordine publică și apărare. Și nu cred că sistemul va fi cu adevărat reformat.
Corespondent Știrile ProTV: „Așa cum arată datele, angajații statului nu cred într-o reformă reală, bazată pe evaluarea performanței. Peste 35% văd mai degrabă o simplă tăiere de cheltuieli, fără o selecție reală între oamenii competenți și cei ineficienți. Un procent foarte mic cred că este vorba despre o reformă autentică bazată pe performanță”.
O soluție pentru eficientizarea administrației ar putea veni prin digitalizare. În București, de exemplu, tot mai mulți cetățeni folosesc calculatoarele și automatele puse la dispoziție pentru a obține singuri documentele de care au nevoie, fără să mai aștepte la ghișeu.
Însă, la nivelul întregului sistem, schimbarea se produce mai greu. Același studiu arată că 89% dintre angajații publici folosesc în continuare dosarul cu șină și semnătura pe hârtie.
Studiul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP, un furnizor acreditat de formare profesională, în perioada februarie - iunie.
