Recolta bogata a scazut pretul legumelor, dar agricultorii sunt nevoiti sa arunce tone intregi. "N-avem cui sa le vindem"
Un an bun pentru agricultura nu inseamna obligatoriu si belsug pentru cei care au trudit. In comuna Matca din Galati de pilda agricultorii au aruncat zeci de tone de rosii, castraveti sau vinete pentru ca n-au avut cui sa le vanda la un pret decent.
Putini s-au gandit ca ar fi putut sa se asocieze si sa dea legumele, fabricilor de conserve, care asteapta marfa pentru liniile de productie.
La Matca, productia mare de legume de anul acesta a facut ca preturile sa scada atat de mult incat oamenii nu isi acopera nici macar cheltuielile.
Barbat: "Anul trecut, rosiile de muraturi erau 22, 23, anul asta e 11, 12, pana la un leu patruzeci, cel mai mult. Ardeiul gras era la la ora asta 35, acuma e 25, 20. Vinete, tot la fel, optzeci de bani, un leu."
Asa au ajuns sa arunce tone de legume la gunoi, decat sa le dea pe nimic. Munca lor se duce de unde a venit. In pamant.
Astfel de gramezi de legume stricate intalnim la poarta fiecarui localnic din Matca. Au inceput sa arunce marfa pentru ca este foarte multa si pretul este extrem de redus. Atat de redus incat nu isi acopera nici macar cheltuielile de peste an.
Barbat: "Preferam sa-i aruncam, ca nu se cauta, nu sunt cumparatori. Te duci de doua, trei ori in piata cu ei si nu merg, si ii aduci, si, daca ii mai tii doua, trei zile, se strica. Trei tone am aruncat."
Altii au preferat sa lese la pret, decat sa-si vada recolta putrezind pe camp sau pe tarabe.
Iacob Petrache, legumicultor: "De aruncat, nu, eu nu am aruncat. Eu am dat-o. Cat a fost, cincizeci de bani, saptezeci, dar am dat-o."
Paradoxal, la doar zece kilometri, la Tecuci, exista cea mai mare fabrica de conserve de legume din tara. Insa preturile oferite - foarte mici - ii determina pe agricultori sa renunte.
O alta solutie ar fi si transformarea tonelor de legume in produse finite: zacusca, de exemplu, pasta de ardei, sau vinete conservate, care pot fi apoi vandute la targurile de profil. Insa putini vor sa se reorienteze.
Marius Mihaila, director Directia Agricola Galati: "Solutii sunt, important este sa avem putina initiativa si sa punem lucrurile la punct. Poate ar trebui sa se orienteze si catre procesarea legumelor, poate si catre alte piete de desfacere."
Chiar daca s-au organizat in asociatii, nu toti agricultorii din Matca au reusit sa supravietuiasca in marile retele de hipermarketuri, unde marfa trebuie, inainte de toate, sa arate bine si sa ajunga la timp.
