Reactorul 1 de la Cernavodă ar putea fi modernizat de coreeni. KHNP a încheiat acorduri și se pregătește de licitație
Reactorul 1 de la Cernavodă ar putea fi modernizat de o firmă sud-coreeană, în cooperare cu canadienii care l-au proiectat. KHNP va depune o oferă la licitație, arată agenția Yonhap.
Compania Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), o firmă controlată de statul sud-coreean, a anunţat luni că a semnat un acord cu grupul canadian Candu Energy Inc. pentru a accelera pregătirile în vederea depunerii unei oferte la licitaţia care va fi organizată pentru modernizarea reactorului 1 de la Cernavodă, informează agenţia Yonhap, preluată de Agerpres.
KHNP a precizat că a semnat un contract de servicii de inginerie cu Candu, în conformitate cu obiectivul lor de a participa la modernizarea reactorului 1 a centralei nucleare de la Cernavodă (România).
Proiectul vizează înlocuirea unor componente cheie şi construirea infrastructurii necesare, care vor permite reactorului 1 de la Cernavodă să mai funcţioneze timp de încă 30 de ani.
Conform parteneriatului cu Candu, KHNP va elabora un plan pentru construcţia infrastructurii.
"Prin acest proiect, ne aşteptăm la o consolidare a cooperării între Coreea de Sud şi România în domeniul energiei nucleare", a declarat directorul general de la KHNP, Whang Joo-ho, care a adăugat că firma îşi va concentra eforturile pe câştigarea contractului care va fi scos la licitaţie în acest an.
Pentru acelaşi proiect, KHNP a semnat anul trecut un acord de consorţiu tripartit cu grupul canadian Candu Energy şi cel italian Ansaldo Nucleare S.p.A.
Unitatea 1 a centralei nucleare (CNE) Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, a fost pusă în funcţiune în 1996 şi a livrat, până în prezent, 133 milioane MWh, reprezentând 9% din consumul naţional, pe o perioadă de 26 de ani. De asemenea, Unitatea 1 a împiedicat eliberarea în atmosferă a 130 de milioane de tone de CO2, prin aportul de energie în detrimentul surselor convenționale.
Proiectul de retehnologizare a Unităţii 1, iniţiat în 2017, este implementat în trei etape, în conformitate cu experienţa şi practica internaţională în domeniu. Faza I a Proiectului de retehnologizare s-a derulat în perioada 2017-2022 şi a constat în demonstrarea capacităţii componentelor actuale ale reactorului Unităţii 1 de a funcţiona mai mult de 210.000 de ore la puterea nominală, cel puţin până la sfârşitul anului 2026, finalizarea scopului lucrărilor din cadrul Proiectului de retehnologizare, precum şi demonstrarea fezabilităţii Proiectului de retehnologizare, etapă care s-a finalizat în februarie 2022, odată cu aprobarea de către Adunarea Generală a Acţionarilor a Studiului de Fezabilitate şi a deciziei de investiţie. Costul estimat al investiţiei este de 1,85 miliarde de euro.
Faza a II-a, începută în februarie 2022, se va desfăşura până în 2026 şi are în vedere următoarele activităţi principale: asigurarea resurselor financiare pentru realizarea Proiectului de retehnologizare a Unităţii 1; negocierea şi acordarea contractelor de inginerie, achiziţie şi construcţie (EPC); achiziţionarea de echipamente cu ciclu lung de fabricaţie; evaluarea, pregătirea şi programarea activităţilor ce urmează a fi desfăşurate; obţinerea avizului Comisiei Europene - articolul 41 din Tratatul Euratom; obţinerea tuturor autorizaţiilor şi aprobărilor necesare pentru demararea proiectului etc.
Faza a III-a, care se va desfăşura în perioada 2027-2029, începe cu oprirea Unităţii 1 şi constă în realizarea efectivă a lucrărilor din cadrul Proiectului de retehnologizare a Unităţii 1 în cadrul instalaţiilor unităţii, precum şi repunerea în funcţiune a acesteia, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de viaţă de 30 de ani, după anul 2029.
Compania Naţională "Nuclearelectrica" SA, producătoare de energie electrică, termică şi combustibil nuclear, funcţionează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deţinând 82,49% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari 17,50%, după listarea companiei la bursă în anul 2013. Nuclearelectrica contribuie cu peste 18% din energia nucleară la producţia totală de energie şi cu 33% la producţia totală de energie fără CO2 din România.
