Reacția NATO, după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României: Aceste acte sunt „potenţial periculoase”

dronă rusească
Profimedia

NATO condamnă încălcarea spaţiului aerian românesc de către Rusia, după incidentul cu dronele din noaptea de sâmbătă spre duminică, dar spune că nu sunt informaţii care să indice un atac intenţionat al Moscovei, relatează The Guardian.

 

„NATO condamnă încălcarea spaţiului aerian al României de către Rusia. Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase”, a scris pe X Mircea Geoană, secretarul general adjunct demisionar al NATO.

Două ţări membre NATO au declarat în weekend că drone ruseşti le-au încălcat spaţiul aerian. Cel puţin una ar fi intrat în România în timpul atacurilor nocturne asupra Ucrainei vecine, în timp ce o alta s-a prăbuşit în estul Letoniei cu o zi înainte, venind din spaţiul aerian al Belarusului.

O dronă a intrat pe teritoriul României duminică dimineaţa, în timp ce Moscova lovea „obiective civile şi infrastructura portuară” de peste Dunăre, în Ucraina, a anunţat Ministerul român al Apărării.

Armata a desfăşurat avioane de luptă F-16 pentru a monitoriza spaţiul aerian, iar autorităţile au emis mesaje Ro-Alert pentru locuitorii din Tulcea şi Constanţa. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube.

Citește și
atac cibernetic
Rusia acuzată de atacuri cibernetice comise începând din 2020 împotriva Ucrainei, NATO şi UE
„Plecați de lângă mine”. Ucraineni scoși din cluburi de noapte și forțați să se înroleze în armată

De asemenea, o dronă rusească s-a prăbuşit în Letonia, după ce a traversat spaţiul aerian al Belarusului. Apărarea letonă a notificat statele membre NATO cu privire la incident.

Incidentele au determinat oficialii din cele două ţări să solicite măsuri de acţiune comună pentru a contracara incursiunile aeriene ale Rusiei, scrie Reuters.

În Letonia, care se învecinează atât cu Rusia, cât şi cu aliatul său apropiat, Belarus, preşedintele Edgars Rinkevics a postat pe platforma de social media X că guvernul său doreşte un răspuns comun din partea NATO. „Numărul unor astfel de incidente este în creştere de-a lungul flancului estic al NATO şi trebuie să le abordăm în mod colectiv”, a scris Rinkevics.

Noul ministru de externe ucrainean, Andrii Sîbiha, a scris pe X că cele două cazuri sunt „o reamintire clară a faptului că acţiunile agresive ale Rusiei se extind dincolo de Ucraina” şi a solicitat sprijin maxim din partea aliaţilor Ucrainei.

România are o graniţă de 650 km cu Ucraina şi, în ultimul an, fragmente de drone ruseşti s-au abătut în mod repetat asupra teritoriului său. Teritoriul românesc se află la câteva sute de metri de porturile ucrainene de pe Dunăre, ţinte frecvente ale Rusiei.

Reuters menţionează că parlamentarii români intenţionează să examineze în sesiunea actuală o lege care să permită României să doboare dronele care invadează spaţiul aerian al ţării în timp de pace.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO A primit o mașină de 50.000€ de la Ion Țiriac, dar a observat ceva ciudat când e la volan: "Mă filma"
FOTO A primit o mașină de 50.000€ de la Ion Țiriac, dar a observat ceva ciudat când e la volan: "Mă filma"
Citește și...
Șeful NATO a venit cu soluția pentru încheierea războiului din Ucraina. Propunerea lui Stoltenberg ar putea înfuria Kremlinul
Șeful NATO a venit cu soluția pentru încheierea războiului din Ucraina. Propunerea lui Stoltenberg ar putea înfuria Kremlinul

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri ţărilor care sprijină militar Ucraina în războiul cu Rusia să furnizeze mai multe arme Kievului, considerând că aceasta este modalitatea de a pune capăt acestui război.

Rusia acuzată de atacuri cibernetice comise începând din 2020 împotriva Ucrainei, NATO şi UE
Rusia acuzată de atacuri cibernetice comise începând din 2020 împotriva Ucrainei, NATO şi UE

Estonia a acuzat joi Serviciul de informaţii militare al armatei ruse (GRU) că a întreprins începând din 2020 atacuri cibernetice împotriva Ucrainei, ţărilor membre ale NATO şi UE, inclusiv împotriva Estoniei, informează AFP.

Cum a devenit Polonia a treia cea mai mare forță NATO și cea mai puternică armată din Uniunea Europeană
Cum a devenit Polonia a treia cea mai mare forță NATO și cea mai puternică armată din Uniunea Europeană

Varşovia a anunţat semnarea unor noi contracte militare - în valoare de peste 460 de milioane de euro - în timpul unui Salon Internaţional al Industriei Apărării, inaugurat marţi la Kielce, în Polonia, relatează AFP.

 

Reacția NATO după ce Polonia a spus că vrea să doboare rachete rusești deasupra Ucrainei. Ce trebuie să înțeleagă Varșovia
Reacția NATO după ce Polonia a spus că vrea să doboare rachete rusești deasupra Ucrainei. Ce trebuie să înțeleagă Varșovia

NATO a reacționat la apelul ministrului polonez de Externe, Radosław Sikorski, de a doborî rachete rusești deasupra teritoriului ucrainean.

Statul NATO care vrea să facă alianță cu Putin. A fost depusă o solicitare oficială
Statul NATO care vrea să facă alianță cu Putin. A fost depusă o solicitare oficială

Turcia a depus în mod oficial cerere de aderare la BRICS, prin care Ankara încearcă să-şi redeseneze rolul pe scena internaţională, printr-o diversificare a relaţiilor, cu scopul de a fi mai puţin dependentă de UE şi SUA, relatează RFI.

Recomandări
Circ la șantierul planșeului de la Piața Unirii. Nicușor Dan, în război cu Poliția Locală pentru a îndepărta gardurile
Circ la șantierul planșeului de la Piața Unirii. Nicușor Dan, în război cu Poliția Locală pentru a îndepărta gardurile

În centrul Capitalei au început lucrările la Planșeul Unirii, bucata de beton care acoperă Dâmbovița și care este veche de aproape un secol. Însă, primarul Capitalei susține că șantierul ar fi pornit ilegal.

Nelu Tătaru, înainte de audiere: „Nu am primit niciun ban. Nu am atins niciun ban! Au fost nişte provocări”
Nelu Tătaru, înainte de audiere: „Nu am primit niciun ban. Nu am atins niciun ban! Au fost nişte provocări”

Deputatul PNL Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătăţii, a declarat luni, înainte de audierea în comisia juridică, care se reuneşte pentru ridicarea imunităţii parlamentare, că nu a primit niciun ban şi nu a atins niciun ban.

Cinci români sunt acuzați de Parchetul European că au fraudat fondurile europene destinate comunităților de romi
Cinci români sunt acuzați de Parchetul European că au fraudat fondurile europene destinate comunităților de romi

Parchetul European (EPPO) din București a trimis un dosar penal Tribunalului Cluj, unde cinci persoane au fost inculpate pentru abuz de fonduri din programele de includere a comunităților de romi, cofinanțat de UE.