Reacția BOR privind obligația de oferi acces la informaţii de interes public: „Orice sumă de bani poate fi verificată”
La o zi de la decizia Curții de Apel București prin care s-a hotărât ca Biserica Ortodoxă Română să se supună Legii 544 privind liberul acces la informaţii de interes public, Patriarhia vine cu o reacție.
Într-un răspuns oferit pentru Știrile ProTV, Biserica Ortodoxă Română precizează că decizia Curții de Apel nu a fost una „istorică” și nici nu „a făcut lumină”. Patriarhia face referire la jurnaliștii din proiectul „Să fie lumină” care au deschis procesul împotriva BOR.
Reacția BOR
„Vă rugăm să primiți următoarea precizare, dar și răspunsul oficial, detaliat al Cancelariei Sfântului Sinod, cu privire la un material de presă anticlericală mustind de autogratulare, apărut sporadic în mediul virtual și intitulat „Precedent obținut de Să fie lumină: BOR este obligată să se supună Legii 544”. Decizia Curții de apel București, catalogată pueril și autogratificator ca „istorică” de cineva care își imaginează că „a făcut lumină” pe tema arhicunoscută a statutului juridic al cultelor religioase (care NU sunt instituții publice, ci „persoane juridice de drept privat şi utilitate publică”), această recentă decizie judecătorească are legătură în realitate cu o insuficient înțeleasă banalitate.
Firește că orice sumă de bani primită de Biserică/ culte religioase sau ong-uri din partea statului sau a unor instituții publice, cu scopul clar al derulării unor proiecte adecvate sau ca sprijin pentru ridicarea unor edificii socialmente justificate, poate fi și este foarte bine să fie verificată pe parcursul cheltuirii ei pentru a se putea constata corectitudinea beneficiarilor și atingerea reală a scopului alocării banilor. Ceva subînțeles normal, ceva ce se întâmplă real.
Dincolo de principiile subsidiarității și onestității în relația stat - culte/ culte - comunitate, relație care contribuie pretutindeni major la întreținerea și sporirea binelui comunitar (ignorat programatic în zona anticlericalismului isteric și alimentat ideologic), există și funcționează, chiar dacă inaccesibil înțelegerii tuturor, principiul bunului-simț, al adecvării la realitate și la context în general.
Statul are autorități specializate și abilitate pentru controlul riguros al cheltuirii banilor publici în toate sferele activității sociale, inclusiv în zona economico-financiară cu care se intersectează inevitabil și cultele. Acest control a fost, este și poate fi făcut oricând, mai ales când cineva, cum ar fi cineva din presă, suspectează și reclamă o posibilă sau doar imaginată neregulă.
Actul firesc de verificare a derulării corecte din punct de vedere financiar a unui proiect al Bisericii, finanțat parțial de stat pentru binele comunității, este și va rămâne însă un act care aparține exclusiv autorităților statului neutru religios, situat în parteneriat cu toate cultele religioase, nu unor obscure entități mediatice care secretă obsesiv, compulsiv și exclusiv acte de denigrare generalizatoare la adresa Bisericii Ortodoxe Române.
Toate aceste lucruri pot fi înțelese relativ ușor în prezența informării și cunoașterii reale, a bunei-intenții și a bunei-cuviințe. Absența lor dăunează grav comunicării interpersonale, interinstituționale și, desigur, onestității actului jurnalistic în sine”, se arată în răspunsul BOR oferit pentru Știrile ProTV.
Procesul dintre jurnaliști și Patriarhie
Jurnaliştii au cerut, în 24 iulie 2020, Patriarhiei Române date referitoare la banii publici primiţi de la instituţii de stat. Acestora li s-a răspuns că informaţiile ar trebui solicitate de la „instituţiile finanţatoare”.
Potrivit acestora, instanţa a reţinut că, fiind vorba despre „sursele de finanţare publică” ale unei entităţi „ce utilizează sau administrează resurse financiare publice”, Biserica nu poate fi exceptată de la a comunica aceste informaţii.
Referitor la articolul jurnaliștilor de la „Să fie lumină” intitulat „BOR este obligată să se supună Legii nr. 544” Patriarhia consideră că este o încercare de autopromovare „care pornește de la o falsă problemă”.
„Obiectul acțiunii în instanță a fost reprezentat de obligarea Patriarhiei Române să comunice Cuantumul total și proveniența finanțărilor și sponsorizărilor publice pentru două proiecte ale Patriarhiei Române care au beneficiat și de sprijin din fonduri publice.
Patriarhia Română, în apărările formulate, a arătat că unitățile de cult ale cultelor religioase nu intră sub incidența prevederilor Legii nr.544/2001. Cultele nu sunt nici autorități și nici instituții publice, iar sintagma „organizațiile non-guvernamentale cu statut de utilitate publică” nu cuprinde și cultele religioase. Acestea sunt organizate în baza unei legii proprii – Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, iar nu în baza OG nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații. Potrivit art.1 alin.(3) din OG nr.26/2000 „Partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intră sub incidenţa prezentei ordonanţe”.
Când legiuitorul a dorit ca între destinatarii unei norme, pe lângă asociații și fundații, să se regăsească și cultele religioase, a făcut mențiune expresă în acest sens în respectiva normă (de exemplu art.464 din Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal, unde la alin. lit. d) face vorbire de culte și asociații religioase, iar la alin.2 lit. f), de asociații și fundații).
Patriarhia Română consideră că interesul public, acela ca finanțările publice să fie transparente, este suficient asigurat prin faptul că instituțiile finanțatoare au obligația să le facă public cunoscute, nefiind necesar ca și beneficiarul să transmită tautologic aceleași informații.
Guvernul României, prin instituția sa centrală de specialitate, respectiv Secretariatul de Stat pentru Culte, postează pe pagina acesteia de internet toate finanțările acordate (beneficiar și sumă), iar alocările de către autorități se fac prin hotărâri ale consiliilor locale, ale căror dezbateri și hotărâri sunt, la rândul lor, publice.
În plus, la finalul oricărei lucrări care a beneficiat de sprijin din fonduri publice sau de la sponsori privați, unitățile de cult mulțumesc public sprijinitorilor proiectului respectiv, acolo unde sunt contribuții relevante, numele instituțiilor sau al sponsorilor fiind trecute pe „Însemnări ctitoricești” aflate la loc vizibil.
Patriarhia Română așteaptă comunicarea hotărârii Curții de apel București pentru a vedea motivarea și modul în care a interpretat această instanță aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 în cazul de față.
În funcție de motivarea Curții de apel București asupra excepțiilor ridicate și a fondului acțiunii, Patriarhia Română își rezervă dreptul de a exercita și alte căi de atac față de hotărârea Curții de apel București”, precizează Patriarhia Română într-un comunicat.
De acum încolo Biserica Ortodoxă Română este obligată de o decizie a instanței să răspundă la absolut toate întrebările și solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public.
