În vreme ce lumea întreagă se îndreaptă spre mașini electrice și trenuri, infrastructura feroviară a României este la pământ.

Viteza medie a trenurilor noastre este mai mică de 70 de kilometri pe oră și asta, dacă nu luăm în calcul opririle în stații. De peste 30 de ani este nevoie de reparații și modernizări, dar puținele șantiere menite să îmbunătățească situația, avansează lent.

Pe segmentul de cale ferată Brașov-Sighișoara, care face parte din coridorul feroviar Rin-Dunăre, se circulă cu 40 de kilometri. O viteză folosită, în vestul Europei, doar de trenurile din secolul trecut, cu destinație turistică. La noi, însă, chiar și trenurile directe parcurg distanța de numai 120 de kilometri în trei ore. Așa se face că, de la Brașov la Cluj, ajungem în șapte ore.

Bărbat: „Ca o roabă merge, sunt zone unde încetinește, poți să mergi pe jos. Nu sunt mulțumit, ar trebui să fie mult mai rapid trenul!

Bărbat:Câteodată îmi vine să merg pe jos!

Femeie:Și acceleratul și personalul exact același timp îl fac! E rău, foarte rău!

Reabilitarea căii ferate Brașov-Sighișoara costă peste un miliard de euro și a început în 2020, după trei ani de licitații. Dacă totul ar merge șnur, în 2024, trenurile ar trebui să se circule cu 160 km/h.

Proiectul este considerat cel mai complex șantier de infrastructură din ultimii 30 de ani în România. Lucrările presupun, printre altele, construcția a două tuneluri cu o lungime de cinci, respectiv șapte kilometri, care vor avea galerii duble și vor fi cele mai lungi din țară. Este prevăzut și un viaduct de 1700 metri.

Deși suntem la jumătatea perioadei de execuție, pe niciunul dintre tronsoane stadiul lucrărilor nu depășeste 14 la sută. Nici utilajele care vor săpa uriașele galerii nu au sosit încă.

Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură:Doar partea de săpătură durează trei ani. După aceea, mai durează măcar un an și jumătate, doi ani pentru suprastructură, fundația căii de rulare, piatră spartă, șina. Dintr-un foc te duci la cinci ani doar pentru tuneluri.

Pe o porțiune aproape de centura Brașovului, multe utilaje erau parcate. Șeful de șantier spune că lucrările au fost încetinite din cauza ploilor.

Pavel Emanuel, șef șantier:Lucrăm la terasament. Am refăcut testele după ploaie, așteptăm să se usuce.”

Cele patru firme mari care lucrează sunt două companii românești, una din Grecia și una franceză. Pentru ele, cea mai mare problemă este actualizarea prețurilor, căci bugetul a fost făcut în 2017 și nu mai corespunde realității.

Gabriel Stanciu, reprezentant al asocierii de constructori:Fiecare articol de lucrări pus în operă, fiecare metru cub de beton instalat, fiecare metru liniar de cablu instalat, ne produce o pierdere de 47 la sută din prețul ofertat.

Bogdan Cozos, director de proiect:Ultimul grafic de execuție pentru ambele proiecte prezintă decembrie 2025 cu mențiunea că mai sunt anumite probleme de rezolvat care pot să împingă termenele actuale de execuție.

O parte din banii pentru acest proiect, aproape 800 de milioane de euro, vin de la Uniunea Europenă prin programul „Connecting Europe Facility”, care are termen de finalizare în 2023. Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, avertiza, încă de anul trecut, că am putea pierde acești bani dacă nu se respectă data limită.