A început protestul magistraților față de reforma pensiilor speciale. Și-au suspendat activitatea, dosarele sunt blocate
Judecătorii instanţelor din ţară au decis să suspende, începând de miercuri, soluţionarea cauzelor, cu unele excepţii, cerând retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
În acest demers li se alătură şi procurorii, care au anunţat că îşi suspendă activitatea, cu unele excepţii care vizează măsuri preventive privative de libertate sau emiterea de ordine de protecţie.
Toate cele 16 curţi de apel din ţară au solicitat, în urma adunărilor generale ale judecătorilor organizate marţi, retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, a anunţat Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit CSM, adunările judecătorilor „au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă".
În acest context, magistratii au hotărât ca, începând de miercuri, activitatea să se desfăşoare conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la ceea ce ei numesc riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menţionat.
Mai multe instanţe şi structuri de parchet din ţară au anunţat public, prin intermediul unor comunicate de presă, că îşi suspendă activitatea cu unele excepţii, între care Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Târgu Mureş, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Vâlcea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Pachetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
Protestul va fi menţinut pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către iniţiatori, susțin magistrații protestatari.
„Proiectul de lege propus nu rezolvă inechitățile sociale, ci reprezintă o presiune suplimentară și nenecesară asupra sistemului de justiție și o diversiune menită să distragă atenția opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal-bugetare adoptate în cursul acestui an”, a transmis Parchetul.
La ce se referă reforma pensiilor de serviciu ale magistraților
Proiectul care îi nemulțumește pe magistrați propune noi reglementări pentru pensiile de serviciu ale personalului vizat, incluzând stabilirea vârstei standard de pensionare conform sistemului public de pensii.
De asemenea, se instituie o condiție de vechime minimă de 35 de ani în muncă pentru a putea beneficia de pensie.
Cuantumul pensiei va fi de 55% din media indemnizațiilor brute de încadrare și a sporurilor pentru care s-au reținut contribuții de asigurări sociale, calculate pe ultimele 60 de luni de activitate, cu limitarea pensiei nete la 70% din venitul net al ultimei luni înainte de pensionare.
Se introduce o nouă eșalonare a vechimilor asimilate incluse în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029. Totodată, vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an și 6 luni, până în 2036.
Proiectul prevede posibilitatea pensionării anticipate după 35 de ani de vechime în funcție, cu o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard. Modificările includ și restrângerea acordării bonificației de 1% și a actualizării pensiei doar pentru persoanele cu decizii de pensionare emise sau care îndeplinesc condițiile de pensionare, fără a se lua în calcul vechimea realizată după intrarea în vigoare a legii.
Se introduc norme tranzitorii care permit menținerea deciziilor de pensionare și acordarea drepturilor conform legislației anterioare pentru cei care îndeplinesc condițiile până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare a legii. De asemenea, se armonizează dispozițiile similare din Legea 567/2004 și Legea 361/2023 cu prevederile Legii 303/2022.
Tribunalul și judecătorii se ocupă doar de cazuri urgente
În județul Gorj, atât la tribunal, cât și la judecătorii, magistrații s-au ocupat doar de dosarele urgente.
Bogdan Popescu, judecător Tribunalul Gorj: „Această formă a fost adoptată și de către Curtea de Apel Craiova și de către toate celelalte curți de apel din țară, precum și de majoritatea colegilor din parchete. Miercuri vor mai avea loc adunări generale ale magistraților unde este prezumabil că se vor adopta forme similare de protest.”
Avocații de la Baroul Gorj, dar și din țară, sunt convinși că tergiversarea dosarelor îi va nemulțumi pe clienți.
Constantin Aninoiu, avocat: „Îi încurcă pe justițiabili foarte mult pentru că aceste termene, care sunt deja destul de mari. Categoric o să creeze nemulțumiri.”
Oamenii simpli, care au dosare pe rol și trebuie să aștepte o decizie a instanței, văd lucrurile altfel.
Justițiabil: „Judecătorii au 25 – 30.000 de euro, iar noi care am lucrat în minerit, în energie, avem foarte puțin și nici așa nu ne scoatem drepturile, numai prin judecată.”
Justițiabil: „La ce trăim ar trebui să fim toți în grevă, nu doar judecătorii.”
De marți, procurorii din toată țara nu mai lucrează în nicio cauză care nu este urgență, cum ar fi, de pildă, prelungirea dreptului de a conduce pentru șoferii cu carnetul suspendat. În plus, nu vor mai supraveghea activitatea polițiștilor în cauze în care nu se impune arestarea preventivă a cuiva și nu vor primi dosare noi în care aceștia au terminat ancheta. Nu în ultimul rând, se suspendă și programul de audiențe sau cu publicul.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, toate cele 16 Curți de Apel din țară au decis să protesteze.
Ministerul Justiției susține că a fost surprins de protestele magistraților.
Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Ministerul Justiției nu a primit niciun fel de informare efectiv cu privire la demersuri legate de un protest. Greva este interzisă și orice formă de protest trebuie să fie în limite legale, adică să nu aducă atingere substanțial dreptului la justiție.”
Magistrații au cerut Consiliului Superior al Magistraturii să dea aviz negativ proiectului guvernului pe care îl consideră nedrept din mai multe motive.
Un alt argument invocat de magistrați ar fi că în România sunt peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar 5.000 pentru magistrați.
Proiectul de lege care i-a nemulțumit ar trebui să fie asumat de guvern săptămâna viitoare.
Etichete: judecatori, magistrati,
