Raport preliminar in cazul aterizarii ratate de pe Aeroportul din Cluj. De ce a iesit avionul Blue Air de pe pista
Conditiile meteorologice din timpul aterizarii reprezinta una din cauzele favorizante ale accidentului aviatic care a avut loc in 7 ianuarie pe Aeroportul "Avram Iancu" din Cluj.
Centrul de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile (CIAS) a publicat sambata o declaratie provizorie privind investigatia incidentului din Cluj, cand un avion al companiei Blue Air, la bordul caruia se aflau 116 persoane, a iesit de pe pista.
In cele 30 de zile trecute de la data producerii acestui eveniment de aviatie s-au cules date si informatii, s-au efectuat discutii cu martorii si au fost descarcate inregistratoarele de zbor in laboratorul organismului de investigatii Bureau d'Enquêtes et d'Analyses (BEA) din Franta, informeaza CIAS.
Alegeri 2024
17:21
Ce spune Kremlinul despre Călin Georgescu. Marea necunoscută invocată la Moscova
16:57
Ce muzică ascultă Călin Georgescu. Povestea a 4 ore petrecute cu omul momentului, în doar câteva cuvinte
16:57
Momentul în care Călin Georgescu a vorbit pe limba lui Vladimir Putin. Ideea pe care ambii o împărtășesc cu tărie
16:50
Ciucă și-a depus demisia din funcția de președinte al PNL. "În ciuda greșelilor pe care le-am făcut, am învățat lecția"
"In momentul de fata, o prima etapa de discutii cu martorii a fost finalizata. De asemenea sunt in curs de interpretare datele obtinute de la FDR si CVR, cu scopul determinarii evolutiei exacte a aeronavei implicate in eveniment, precum si a modului de functionare a aeronavei pe tot timpul desfasurarii zborului pana la momentul opririi acesteia. Se contureaza faptul ca un factor favorizant care a dus la producerea incidentului au fost conditiile meteorologice din timpul efectuarii aterizarii", se arata in declaratia CIAS.
In 7 ianuarie, aeronava de tip Boeing 737-400 operata de Blue Air a fost planificata pentru efectuarea unei curse charter Bucuresti – Barcelona cu escala intermediara la Aeroportul International "Avram Iancu" din Cluj. La momentul pregatirii zborului, sustine CIAS, echipajul stia ca la Cluj vizibilitatea era de 2500 metri si ningea slab.
"Aeronava a decolat de la Otopeni la ora locala 07.14, avand la bord 110 pasageri, 6 membrii ai echipajului si o cantitate totala de combustibil de 6250 litri. Zborul pe traiect a decurs normal. La intrarea in legatura radio cu organul de dirijare de la Cluj acesta a solicitat echipajului sa execute un zbor in zona de asteptare indicata intrucat mijloacele de deszapezire se aflau pe pista. In urma comunicarii radio cu echipajul, timpul stabilit de asteptare in zona a fost de aproximativ 5 minute de zbor (aproximativ pana la ora 07.50). Inainte de decolare, comandantul a luat decizia ca aeronava sa fie alimentata fata de necesarul pentru acest zbor (care include si o rezerva suplimentara pentru 30 minute de zbor) cu un surplus de 395 litri, ceea ce inseamna ca avea combustibil pentru a efectua acest zbor de asteptare si ulterior, in caz ca situatia impunea, sa efectueze zborul de deplasare si aterizarea conform procedurii pe unul dintre aeroporturile alternative alese pentru acest tronson", se arata in declaratia provizorie a CIAS.
Aterizarea a avut loc la ora 08.00, in conditii de ninsoare, "cu pista contaminata cu zapada umeda" si vizibilitate de 1000 de metri.
"La altitudinea de 3000 ft (914,4 metri), aeronava a zburat in coborare, stabil, utilizand sistemul de ghidare la aterizare ILS. La inaltimea de aproximativ 800 ft (243,8 metri), echipajul a observat clar luminile firului director al pistei si la inaltimea de aproximativ 650-700 ft (198,12-213,3 metri) comandantul de echipaj a trecut la pilotarea manuala a aeronavei. La inaltimea de 50 ft (15,2 metri), inaltime obligatorie si care corespunde in general cu pozitia avionului la pragul pistei, echipajul a vazut luminile de balizaj ale axului pistei, dar nu a observat luminile de balizaj ale pragului pistei. Aeronava a luat contact lin cu pista si imediat dupa aceea comandantul a actionat reversoarele de tractiune, manevra care asigura reducerea vitezei cu ajutorul motoarelor. Forta de decelerare a fost constanta pana cand reversoarele nu au mai avut efect (la o viteza sub 60 kt (111,12 km/h). In ultima parte a rulajului, franarea a fost executata manual, dar viteza nu s-a redus suficient pentru a opri aeronava pe suprafata betonata a pistei. Aeronava s-a oprit in partea laterala dreapta fata de axul pistei, in imediata apropiere a capatului acesteia", se mai arata in declaratia CIAS.
Dupa oprirea motoarelor si evaluarea situatiei, deoarece echipajul a decis ca nu se impune utilizarea procedurii de evacuare de urgenta, pasagerii au fost debarcati in mod normal, cu sprijinul personalului si a mijloacelor autorizate ale aeroportului. Ulterior, aeronava a fost repusa pe suprafata betonata a pistei si tractata intr-o zona de parcare.
Cauzele reale si imprejurarile producerii incidentului grav vor fi stabilite dupa incheierea tuturor cercetarilor, testelor si expertizelor si vor fi facute publice in Raportul Final.
