"Datele arată impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai şi confirmă că fenomenul rămâne o provocare majoră la nivel naţional, mai ales într-un context marcat de noi tensiuni pe pieţele energetice internaţionale. Sărăcia energetică afectează în special mediul rural şi locuinţele individuale, iar includerea costurilor cu buteliile de gaz arată o presiune şi mai mare asupra bugetelor gospodăriilor", se menţionează în comunicat.
Analiza realizată de ORSE arată că vulnerabilitatea energetică este determinată de o combinaţie de factori - venituri reduse, locuinţe ineficiente energetic şi acces limitat la tehnologii moderne, efectele fiind distribuite inegal între regiuni, medii de locuire şi tipuri de locuinţe.
"Sărăcia energetică este un fenomen complex, care nu poate fi descris printr-un singur indicator. Pentru a înţelege cu adevărat dimensiunea problemei trebuie să analizăm simultan date despre venituri, mediul de rezidenţă, costuri energetice, consum şi caracteristicile locuinţelor. Avem nevoie de date integrate pentru a putea construi politici publice eficiente", a declarat Anca Sinea, coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice, citată în comunicat.
Aşa cum ORSE a semnalat şi în analizele anterioare, presiunea costurilor cu energia se extinde tot mai mult şi către gospodăriile cu venituri medii. Situaţia rămâne însă dramatică pentru gospodăriile cu cele mai reduse venituri (decilele 1 şi 2 de venit). Toate familiile aflate în prima decilă de venit şi 72% din cele aflate în decila 2 de venit au ajuns sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, arată indicatorul european LIHC ("low income, high cost") modificat - adaptat de ORSE contextului naţional pentru a reflecta mai bine situaţiile de vulnerabilitate.
Comparativ, media la nivel naţional este de 21,1% dintre gospodării, potrivit celor mai recente date disponibile analizate de experţii ORSE pentru anul 2024. Indicatorul utilizat în analiză (LIHC modificat) măsoară, practic, situaţiile în care costurile cu energia împing familiile sub nivelul minim de venit necesar pentru trai. De asemenea, aproape jumătate (44%) dintre gospodăriile din decila 1 de venit au practicat subconsumul energetic, o formă severă de sărăcie energetică.
Cele mai ridicate niveluri ale sărăciei energetice se înregistrează în regiunea Nord-Est, unde aproximativ 32% dintre gospodării au ajuns sub pragul de sărăcie materială după plata energiei. Tot în această regiune, 26% dintre gospodării şi-au restrâns consumul sub nivelul adecvat nevoilor, cel mai mare procent la nivel naţional. La polul opus, Bucureşti-Ilfov înregistrează cele mai scăzute valori: doar 6% dintre gospodării cad sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie şi 7% practică subconsumul.
Datele raportului ORSE arată că sărăcia energetică este mult mai răspândită în mediul rural. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie se află în zone rurale. Aceeaşi proporţie - 75% - se regăseşte şi în cazul gospodăriilor care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei.
"Aceste rezultate reflectă diferenţele structurale dintre mediul rural şi urban, inclusiv nivelurile mai scăzute de venit, eficienţa energetică redusă a locuinţelor şi accesul limitat la infrastructură energetică modernă. Povara costurilor energetice afectează însă şi mediul urban. Aproximativ 52% dintre gospodăriile care alocă peste 10% din buget pentru energie se află în mediul urban, iar 48% în mediul rural. În acelaşi timp, supraconsumul energetic este mai frecvent în oraşe (56%), comparativ cu zonele rurale (44%), reflectând diferenţele de consum şi de acces la infrastructură energetică modernă. Aceste rezultate arată că, în timp ce mediul rural are nevoie de investiţii accelerate pentru acces la surse de energie curate, accesibile şi diversificate, precum şi în eficientizarea energetică a locuinţelor, mediul urban necesită măsuri orientate spre eficienţă şi optimizarea consumului, adaptate specificului infrastructurii şi stilului de viaţă urban", se subliniază în comunicat.
Tipul de locuinţă influenţează semnificativ riscul de sărăcie energetică. În România, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case unifamiliale, majoritatea (74%) situate în mediul rural. Potrivit datelor din raportul ORSE, 87% dintre gospodăriile care cad sub pragul de sărăcie după plata energiei locuiesc în case şi doar 13% în apartamente. De asemenea, 83% dintre gospodăriile care reduc consumul energetic sub nivelul minim necesar trăiesc tot în locuinţe individuale. Cele mai afectate de subconsum energetic sunt locuinţele din lemn şi paiantă - 36%, respectiv 30% dintre aceste gospodării.
Raportul ORSE pe 2025 evidenţiază şi rolul important al buteliilor de gaz pentru gătit, utilizate de aproximativ 43% dintre gospodăriile din România, în special acolo unde nu există reţele de gaz natural - preponderent în mediul rural. Având în vedere amploarea acestei practici, includerea cheltuielilor cu butelia de gaz în analiza costurilor energetice oferă o imagine mai fidelă asupra presiunii reale asupra bugetelor gospodăriilor. Excluderea acestei surse conduce la o subestimare a sărăciei energetice pentru anumite segmente ale populaţiei.
"Dacă aceste costuri sunt incluse în calculul cheltuielilor energetice, proporţia gospodăriilor de la nivel naţional care cheltuiesc peste 10% din venit pentru energie creşte la 32,3%, faţă de 25,5% în varianta care nu include această componentă. De asemenea, proporţia gospodăriilor care cad sub pragul de sărăcie materială după plata facturilor energetice creşte la 22,4%. Aceste evoluţii arată că utilizarea buteliilor de gaz, esenţială pentru acoperirea unor nevoi energetice de bază, are un impact semnificativ asupra bugetelor gospodăriilor. În lipsa unor politici dedicate dezvoltării infrastructurii şi facilitării accesului la resurse energetice moderne, gospodăriile dependente de butelie rămân expuse unor riscuri ridicate de vulnerabilitate, cu efecte directe asupra calităţii vieţii şi dezvoltării comunităţilor", potrivit raportului ORSE.
În context, George Jiglău, coordonator ORSE, a explicat că o combatere a sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor, ci este nevoie de politici structurale - investiţii în eficienţa energetică a locuinţelor, acces la tehnologii moderne şi soluţii energetice adaptate comunităţilor locale.
Raportul subliniază că abordarea eficientă a sărăciei energetice necesită politici publice structurale, printre care: dezvoltarea unui sistem naţional integrat de date privind sărăcia energetică; consolidarea cooperării între instituţii şi sectorul energetic; consolidarea şi instituţionalizarea grupului interministerial pentru sărăcie energetică; politici diferenţiate în funcţie de tipul vulnerabilităţii şi definirea nevoilor energetice minimale; extinderea instrumentelor de sprijin, precum cardul de energie - care să poată fi utilizat într-un mod mai flexibil (plata facturilor sau investiţii în eficienţă energetică); consolidarea ghişeelor unice ca instrumente locale de sprijin pentru cetăţeni; susţinerea soluţiilor comunitare şi a autonomiei energetice locale.
De asemenea, raportul confirmă nevoia unor politici publice flexibile de protecţie a populaţiei, adaptate caracterului dinamic al vulnerabilităţii energetice. Experţii ORSE subliniază că politicile publice trebuie să abordeze atât cauzele structurale ale vulnerabilităţii energetice, cât şi situaţiile de criză care pot afecta rapid gospodăriile, în contextul unor şocuri pe piaţa energiei.
Raportul anual pentru 2025 publicat de ORSE ia în considerare evoluţia fenomenului sărăciei energetice în România în perioada 2020-2024. În calcularea indicatorilor, ORSE utilizează date care provin din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF), publicată de Institutul Naţional de Statistică
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat. Scopul acestei iniţiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel naţional, precum şi expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populaţiei. ORSE reuneşte experţi de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluţii.
