„Din păcate, felul în care arată legile achiziţiilor publice astăzi nu ne permit - nici Ministerului Economiei, nici Ministerului Apărării Naţionale, în afara faptului că inventariem capacitatea reală a companiilor din România de a fi creative, de a dezvolta produse noi - nu permit să facem achiziţia directă sau achiziţie într-un timp atât de scurt încât să ţinem pasul cu tehnologia. Ce vreau să spun este că dacă astăzi dăm o temă de cercetare pentru o dronă şi spunem că ea este 1.0, până închidem procesul de achiziţie normal ajunge la 10.0 tehnologia, nu ne mai interesează pentru că este deja depăşită”, a spus Oprea, la conferinţa "Bilanţul sectorului naţional de securitate în 2026 şi priorităţile strategice pentru 2027", organizată de Defense Romania, scrie Agerpres.
Ministrul a arătat că este nevoie de un mecanism în achiziţiile publice astfel încât să se reuşească, la nivel european, aducerea tehnologiei într-un timp real în ministerele de forţă.
„Există directiva Omnibus 5 care vine să aducă o flexibilizare, măreşte pragurile la achiziţii publice directe până la 2 milioane, încă n-a fost transpusă în legislaţia din România. I-am întrebat pe colegii din MApN de ce n-au făcut lucrul acesta, o vor face. Ne ajută, este un subiect pe care l-am discutat cu reprezentanţii de vârf ai Uniunii Europene, îl voi discuta săptămâna viitoare în întâlnirile pe care le voi avea la Bruxelles cu miniştrii omologi”, a mai declarat Oprea.
Avertisment privind decalajul tehnologic faţă de SUA
Radu Oprea a avertizat că Europa riscă să rămână în urma Statelor Unite în dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor de apărare dacă nu va reuşi să creeze mecanisme care să permită companiilor inovatoare să se dezvolte rapid, invocând în acest sens modelul unor firme americane precum Palantir.
„Vreau să vă spun despre fondul de competitivitate, despre noul cadru financiar multianual, despre faptul că, dacă mediul de afaceri din România, instituţiile statului român nu vor înţelege ce înseamnă acest cont de competitivitate, riscul de a fi decuplaţi de fondurile europene începe cu noul cadrul financiar multianual. Pe fondul de competitivitate vor fi sume importante alocate pentru industria de apărare, numai că sunt bani alocaţi direct de la Bruxelles, pe competitivitate. De aceea cred că trebuie să acţionăm împreună, pentru ca să creăm acele mecanisme în care să avem capacitate, singuri, asociindu-ne cu alte companii din Europa - să accesăm bani europeni”, a precizat ministrul.
El a subliniat că statul şi companiile private trebuie să colaboreze pentru a creşte competitivitatea industriei naţionale de apărare şi pentru a putea obţine finanţările direct de la Bruxelles.
„În mine veţi avea - industria de apărare cu capital privat şi cu capital de stat - un partener, încerc să găsesc acele formule legislative încât partea de inovare să poată să fie transformată în prototip, sunt prototipuri care există pe piaţă, dar care nu au şansa reală de a deveni produs, pentru că acea zonă care se numeşte Death Valley - Valea Moartă, în cercetare-dezvoltare, nu este acoperită de finanţare”, a mai declarat Oprea.
2027, o oportunitate pentru industria românească de apărare
Potrivit acestuia, anul 2027 ar putea reprezenta o oportunitate importantă pentru industria naţională de apărare, care ar putea deveni unul dintre principalele motoare ale creşterii economice şi ale PIB-ului României.
„Pentru că sunt cele 12 miliarde din SAFE, pentru că sunt banii din fondurile americane, sunt banii din bugetul de stat, pentru că sunt posibilităţi. Însă efortul trebuie să fie comun pentru ca procentele care au fost declarate politic - şi eu sunt politician - 30%, 40%, 50%, 60%, au fost diverse declaraţii, să devină realitate în România. Lucru care nu este simplu - sunt aici companii care deja investesc, companii care construiesc în România şi care au această capacitate, fiind companii mari, companii puternice, care vin să transfere tehnologie şi produse fabricate”, a spus Radu Oprea.
Ministrul a mai arătat că autorităţile urmăresc ca investiţiile companiilor în România să presupună un transfer efectiv de tehnologie, inclusiv prin preluarea proprietăţii intelectuale şi a licenţelor de către statul român.
„Mai este un aspect - pentru că aici în sală sunt foarte multe companii care au capacitatea şi mentalitatea startup-urilor în tehnologie, care pot să scaleze foarte puternic anumite industrii, am văzut acest model de dezvoltare în Ucraina, am văzut cum companiile care odată erau companii de garaj, de apartament, au reuşit să scaleze, astăzi să devină unele dintre principalele motoare ale economiei ucrainene pe tehnologiile de vârf”, a mai afirmat Oprea.
