Produsele la raft se micșorează, dar prețurile rămân la fel. Țările care au trimis Comisiei Europene legea „shrinkflation”
Tot mai multe țări încearcă să își protejeze consumatorii de fenomenul micșorării alimentelor, numit de străini „shrinkflation”. În timp ce gramajul scade, prețul, și chiar și ambalajul rămân neschimbate, iar oamenii se simt păcăliți.
Franța și Ungaria cer etichetarea suplimentară pentru aceste produse, dar autoritățile de la noi nu văd neapărat o problemă. Îi îndeamnă în schimb pe cumpărători, să citească etichetele cu atenție.
Biscuiți cu mai puțină cremă, chipsuri mai mici, ciocolată cu mai puține modele sau carne mai subțire în burger, sunt doar câteva exemple de alimente care s-au micșorat "în tăcere". În multe cazuri, ambalajul a rămas la fel, chiar dacă are mai puțin conținut. Neschimbat a rămas și prețul.
Client: „Mezelurile, produsele de panificație. Și la fructe, la afine am observat. De regulă, e bine să citești eticheta. Mai ales în România.”
Client: „Gramajul a scăzut, prețul rămâne același”.
Fenomenul, prezent deja în toată lumea, se numește shrinkflation și vine de la englezescul "shrink", care înseamnă a se îngusta, a scădea în dimensiune, și inflație. Cu alte cuvinte, cu aceiași bani, sau poate chiar mai mulți, clienții cumpără un produs mai mic sau de o calitate inferioară. Iar aceste modificări de la raft sunt confirmate de diferite instituţii din state europene care au făcut măsurători, dar şi de consumatori.
Bogdan Belciu, economist: „De fapt și de drept, e o altă formă de creștere a prețurilor, doar că e o formă mascată. Păstrezi prețul constant și reduci puțin cantitatea, sau reduci din caracteristicile produsului, calitatea ingredientelor. Nu este ilegal. Este mai degrabă imoral, ca să spunem așa. Și ar fi bine că acest lucru să fie cât mai transparent pentru consumatori.”
Practica nu este una nouă, spun economiștii, doar că în ultimul an a luat avânt. Cum puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut, producătorii au apelat la această cale pentru a-și menține vânzările. Scăderea cantității crește profitul.
Sunt tot mai multe țări care încearcă să găsească soluţii legale pentru a-i informa pe consumatori de aceste practici. În Ungaria, de pildă, Guvernul obligă magazinele ca, începând din luna martie, să pună avertismente pe produsele care s-au micşorat față de acum un an. Acest lucru se întâmplă deja într-un lanț de supermarketuri din Franța, acolo unde comercianții au observat scăderi de gramaj la peste 25 de produse.
Franța a trimis Comisiei Europene spre aprobare un proiect de act normativ prin care vrea să impună magazinelor să indice pe eticheta plasată pe produs, sau în apropiere, dacă a fost redusă cantitatea în comparaţie cu un an în urmă.
Camelia Donțu, corespondent Bruxelles: „În Uniunea Europeană, statele care vor să impună marcarea produselor vândute la acelaşi preţ, dar în cantităţi mai mici, au nevoie de aprobarea Comisiei Europene. Guvernul francez a trimis proiectul de lege încă de la finalul anului trecut. Dacă în trei luni, Comisia nu are nimic de obiectat, legea se aplica direct.
În România, autoritățile nu par deranjate de fenomen și spun că este obligația consumatorului să citească eticheta.
Horia Constantinescu, președintele ANPC: „Trebuie să vă gândiți că într-un hypermarket sunt în jur de 50.000 de produse, până la 80.000, din câte știu. Probabil la multe dintre ele se întâmplă fenomenul. Nu știu la câte să vă spun, nu am reprezentarea unui procent. Nu văd care ar putea fi etichetarea suplimentară atât timp cât cantitatea este obligatoriu trecută pe ambalaj”.
În acelaşi timp, odată cu inflaţia mare şi scăderea puterii de cumpărare, la raft găsim mai multe produse care s-au micşorat, dar preţul a rămas la fel.
.webp)
