Potrivit documentului consultat de News.ro, costurile totale nu sunt încă centralizate, însă acestea ar putea depăşi 33 de milioane de lei.
Pe 7 şi 8 august, în prezenţa ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruţă, patru barje au fost scufundate în Dunăre, în zona centralei nucleare. La acel moment, oficialul declara: „Înţeleg că se aşteaptă mici efecte şi după aplicarea acestei secvenţe de decizie”. Cu doar trei zile înainte, pe 4 august, acelaşi ministru anunţa: „Veşti bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm faţă de ziua trecută”. Radu Miruţă adăuga atunci: „Ţinând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operaţiunea de ieri (lucrări hidrotehnice executate de Apele Române, n.r.) a adus un câştig net de cel puţin 4 cm, adică alte 2 zile de funcţionare în plus doar din etapele de până acum. Felicitări, ANAR, pentru soluţie!”.
Dacă la momentul respectiv cotele înregistrate erau de -214 cm, în prezent acestea au ajuns la -257 cm, fiind cu jumătate de metru mai scăzute. Cota negativă este raportată la „cota zero”, adică nivelul de referinţă convenţional stabilit la fiecare staţie hidrometrică pentru măsurarea înălţimii apei fluviului.
La mai bine de două luni de la mesajele optimiste transmise pe linie guvernamentală, „Raportul final privind activitatea Comitetului interministerial Bala, pentru identificarea soluţiilor de asigurare a alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare ale Centralei de la Cernavodă” – care acoperă perioada iulie – 15 octombrie 2026 – concluzionează că o parte dintre măsurile aplicate au avut o eficienţă redusă sau au fost total ineficiente.
„Intervenție cu eficiență redusă”
„Intervenţia executată cu barje la Bala a avut eficienţă redusă, iar soluţiile structurale temporare modelate au indicat câştiguri de 1-3 cm”, se precizează în document. De asemenea, raportul subliniază: „Efectul barjelor la Cernavodă a fost anulat de scăderea naturală a debitului, redistribuit spre braţul Borcea în lipsa dragajului pe Dunărea Veche. În intervalul operativ, prioritatea o reprezintă pregătirea mijloacelor mobile şi probele de pompare, fără anticiparea unor performanţe hidraulice nedemonstrate”.
O altă variantă testată, un epiu (dig) de 150 de metri, şi-a dovedit, de asemenea, limitele, efectul său fiind apreciat ca insuficient. Extinderea acestuia la 450 de metri a fost considerată incompatibilă cu timpul disponibil pentru o intervenţie de urgenţă. Totodată, raportul semnalează că seceta din 2026, care a generat un nivel record scăzut al apei, nu a fost previzionată: „valorile hidrologice din 2026 nu au fost anticipate de niciun studiu disponibil”.
33 de milioane de lei, costuri estimate
În ceea ce priveşte aspectele financiare, deşi costurile totale nu erau centralizate la data redactării, documentul detaliază mai multe estimări. Astfel, Autoritatea Naţională „Apele Române” evalua implementarea soluţiei operative cu barje lestate şi pompe mobile la 4-6 milioane de lei pentru 14 zile, respectiv 7-10 milioane de lei pentru 30 de zile (preţuri fără TVA).
MAI-IGSU a solicitat suplimentarea bugetului cu 2.074.000 de lei (pentru carburanţi, piese de schimb şi reparaţii), estimare ce viza 10 zile de misiune. Administraţia Fluvială Dunărea de Jos (AFDJ) a cerut finanţarea a două contracte de dragaj, în valoare de 6.712.000 de lei (pentru 200.000 mc) şi 4.027.200 de lei (pentru 120.000 mc). Valoarea barjelor, a anrocamentelor şi a serviciilor conexe a fost apreciată la 6.288.000 de lei.
În plus, Centrala Nuclearelectrică Cernavodă (CNE-SNN) a raportat costuri estimate la 3.600.000 de lei (fără TVA) pentru modificările temporare de proiect, închirieri şi apa demineralizată. Cumulat, preţul total al intervenţiilor ar putea depăşi, astfel, 33 de milioane de lei.
