Autorităţile au luat măsuri de urgenţă, inclusiv golirea parţială a unor lacuri pe Olt și Argeș.

"Nu avem perspectiva unui accident nuclear" dă asigurări șeful Centrului de urgență al Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare.

La Cernavoda, nivelul apei este foarte aproape de limita operaţională - adică a pragului critic pentru care riscăm să apară probleme.

Adrian Maizel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos: "Situația hodrologica este mult mai gravă față de ce am avut până în prezent. Dacă până acum aveam minime istorice, astăzi deja s-au actualizat aceste minime istorice. Nivelul la Cernavodă a ajuns la minus 259."

Adică numai 3 centimetri peste nivelul de minus 262, socotit limita operaţională.

În prezent unitatea 1 şi unitatea 2 de la Cernavoda sunt oprite. Dar în continuare sistemele auxiliare au nevoie de apă pentru răcire. Apa este luată din bazinul pe care îl vedeţi în spatele meu. Însă nivelul este în continuare scăzut. Este undeva la un metru şi 60 de cm, deşi pentru funcţionarea optimă a celor două reactoare nivelul apei ar trebui să fie peste 5 metri.

Autorităţile spun că suntem pregătiţi pentru orice scenariu. Administraţia Apele Române a luat deja primele măsuri: deversează tone de apă din lacuri de acumulare, spre Cernavodă.

Au hotărât să crească debitul apei evacuate de la acumularea Iezer cu 20 de metri cubi pe secundă și să suplimenteze din acumulările de pe Olt și Argeș.

Autoritățile pot elibera până la 40 de milioane de metri cubi de apă din barajul de la Izbiceni, 20 de milioane de metri cubi din cel de la Islaz şi alte 20 de milioane de metri cubi din lacul de la Mihăileşti fără să afecteze rezerva de apă pentru iarnă.

Apa este evacuată controlat, în anumite intervale ale zilei, iar autoritățile precizează că măsura nu presupune golirea lacului. Prin aceste manevre, se urmărește suplimentarea debitului râului Argeş în aval și astfel contribuie la menținerea nivelului necesar pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă.

Diana Buzoianu, ministrul interimar mediului: "Lucrăm pentru a menţine debitul de apă, Avem deja mai multe hotărâri ale Consiliului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă tocmai pentru că situaţia se schimbă de la zi la zi. Deja am atins un minim al debitului istoric."

Autorităţile au pregătit şi un plan B, care ar compensa lipsa unui debit corespunzător în zona reactorului: crearea unui baraj care să direcţioneze apa către pompele de răcire.

Petre Min, şeful centrului de urgenţă CNCAN Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare: "Nu suntem într-un scenariu negru pentru că centrală este oprită de aproape 2 luni şi căldura care se produce în zona reactorului se diminuează cu trecerea timpului. Nu avem perspectiva unui accident nuclear”.

Oficialii din Energie spun că singurul risc legat de Centrala Nuclearelectrica este impactul pe care nefuncţionarea ei îl are asupra preţurilor la energie.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei: "Din punct de vedere al presiunii pe piaţa de electricitate şi pe preţuri, situaţia este foarte îngrijorătoare. Din punct de vedere al securităţii centralei, lucrurile sunt sub control."

Conform Administraţiei Apele Romane, Dunărea are acum, la intrarea în ţară, debite mai mici de 1200 metri cubi pe secundă. Din lacul Iezer se vor face deversări controlate până pe 18 octombrie.