Prima autoritate care își asumă „o parte din vină” pentru criza apei din Prahova: „Era nevoie de o mai multă comunicare”
ANAR recunoaște că are „o parte de vină” în cazul crizei apei potabile din Prahova.
De asemenea, instituția admite că „era nevoie de o mai multă comunicare interinstituțională, în special la nivel județean și local, între administrația bazinală de Apă Buzău-Ialomița și toate celelalte instituții responsabile”.
Totuși, Administraţia Naţională Apele Române susține că pericolul iminent de întrerupere a apei a fost semnalat tuturor autorităților în cadrul comitetelor pentru situații de urgență.
Printre acestea se numără și Prefectura Prahova, care are „rolul de coordonator instituțional”.
Cu o zi în urmă, prefectul judeţului Prahova, Daniel Nicodim, a declarat că nici reprezentanţii Apelor Române Buzău-Ialomiţa, şi nici cei ai operatorului zonal de apă nu l-au informat despre riscul ca localităţile alimentate din Barajul Paltinu să rămână fără apă dacă se reduce nivelul lacului în scopul realizării unor lucrări pentru „eliberarea” unor guri de scurgere, ci, dimpotrivă, i-au spus că acest risc există dacă nu se desfundă aceste guri de pe fundul lacului.
Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat că, dat fiind faptul că este vorba despre „o situaţie de crică”, nu se poate spune că nu este nimeni vinovat.
„Nu putem să fim ipocriti să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranţă, fiecare din instituţiile implicate şi responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce priveşte instituţia noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituţională, în special la nivel judeţean şi la nivel local, între administraţia bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa şi toate celelalte instituţii responsabile, chiar dacă s-au făcut comitete pentru situaţii de urgenţă, iar aceste comitete pentru situaţii de urgenţă sunt extrem de importante în gestionarea unor astfel de situaţii de criză. Prefectura, care are rolul de coordonator instituţional la nivelul judeţului, a luat act de această situaţie de criză, inclusiv a fost semnalat acest pericol imminent de întrerupere. Imminent înseamnă că nu poate fi evitat, nu de întrerupere a furnizării apei potabile”, a declarat Agiu, joi, la Digi 24.
Ea a precizat că în 22 octombrie şi în 6 noiembrie, la şedinţele Comitetului pentru situaţii de urgenţă, toţi factorii implicaţi, inclusiv UAT-urile şi operatorul de apă, „au luat la cunoştinţă faptul că exista un risc imminent”.
Întrebată dacă ANAR a transmis celorlalte instituţii, în mod clar, în scris, să găsească surse alternative în cazul întreruperii frunizării apei, Ana-Maria Agiu a răspuns că, în momentul în care instituţia semnalează acest risc imminent, fiecare fiecare primărie este obligată, conform atribuţiilor pe care le are în baza legislaţiei de funcţionare, să aibă prevăzut un plan local pentru situaţii de urgenţă, indiferent de natura acestei situaţii.
„În cazul unei situaţii care s-ar produce mult mai rapid, gen o poluare accidentală sau o avarie imminentă, fiecare primărie trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situaţii de urgenţă, care înseamnă inclusiv să aibă identificate aceste surse alternative de alimentare cu apă, mijloace de intervenţie şi toate aceste elemente. O primărie trebuie să le aibă în dotare, indiferent despre ce situaţie vorbim. În cazul de faţă, operatorul de apă trebuia să aibă acest lucru, respectiv operatorul de apă ESZ Prahova”, a explicat Agiu.
