Iohannis: "Atacurile la adresa procurorilor si judecatorilor au crescut". Ce a declarat despre gratierea coruptilor
Nu doar coruptia ameninta stabilitatea sociala, ci si violenta in familie sau infractiunile impotriva mediului inconjurator.
Este concluzia la care a ajuns procurorul general al Romaniei care a trecut astazi in revista statisticile judiciare ale ministerului public din 2016.
Iar presedintele Romaniei Klaus Iohannis a confirmat inca o data ca romanii isi doresc o tara eliberata de coruptie.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Iohannis: Daca s-ar gratia coruptii, s-ar da un semnal total gresit in societate. Contez pe realismul si buna credinta a parlamentarilor
Presedintele Klaus Iohannis a declarat, marti, ca, daca s-ar gratia faptele de coruptie, s-ar da un semnal total gresit in societate, el spunand ca, in acest sens, conteaza pe ”realismul si buna credinta a parlamentarilor”.
”Daca s-ar gratia coruptii s-ar da un semnal total, total gresit in socetate. Contez pe realismul si pe buna credinta a parlamentarilor”, a spus Klaus Iohannis, intrebat ce parere are despre amendamentul depus de senatorul PSD Serban Nicolae la proiectul legii gratierii.
Raspunzand unei alte intrebari, presedintele a apreciat ca, daca s-ar progresa cu astfel de initiative, cu siguranta ca ar fi o reactie foarte puternica din partea societatii.
El si-a exprimat insa increderea ca nu se vor adopta astfel de initiative.
Iohannis: Astept finalizarea anchetelor privind Revolutia si Mineriada asa cum scrie la carte, prin decizii clare si rapide
Presedintele Klaus Iohannis a laudat, marti, cu ocazia bilantului Ministerului Public pe anul 2016, activitatea institutiei in "restabilirea adevarului" in cazul Revolutiei si Mineriadei.
El a mai spus ca asteapta ca solutiile sa fie "ca la carte", prin decizii clare, rapide, temeinice si legale.
"Apreciez foarte mult faptul ca Ministerul Public face eforturi sustinute pentru restabilirea adevarului si pentru tragerea la raspundere a celor vinovati de crimele comise in timp comunismului ca si in perioada tulbure care a urmat. De aceea astept, ca si societatea romaneasca, finalizarea anchetelor privind Revolutia si Mineriada, asa cum scrie la carte, prin decizii clare si cat mai rapide, temeinice si legale", a spus presedintele.
Dosarul "Revolutiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din Romania. Procurorii au avut de lamurit cauzele in care s-a produs decesul a 709 persoane, ranirea prin impuscare a 1.855 de persoane, ranirea prin alte forme de violenta a 343 de persoane si privarea ilegala de libertate a 924 de persoane. In noiembrie 2016, procurorii militari din Parchetul instantei supreme au dispus extinderea urmaririi penale in rem, pentru infractiuni contra umanitatii.
Recent, in acest dosar au fost audiati in calitate de martoti scriitorul Mircea Dinescu, fostul premier Petre Roman, Laszlo Tokes, Ion Caramitru. Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a anuntat, in 23 decembrie 2016, ca in dosarul cunoscut sub numele de "Mineriada 13 - 15 iunie 1990” s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, pentru infractiuni contra umanitatii, fata de Ion Iliescu, la data faptelor presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si presedinte al Romaniei, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepresedinte al Frontului Salvarii Nationale si Mugurel Cristian Florescu, general in rezerva, fost adjunct al procurorului general al Romaniei si sef al Directiei Procuraturilor Militare. In acelasi dosar a fost pusa in miscarea actiunea penala, pentru infractiuni contra umanitatii, si fata de amiralul in rezerva Emil "Cico" Dumitrescu, la data savarsirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepresedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, Adrian Sarbu, fost sef de cabinet si consilier al primului ministru in iunie 1990, Miron Cozma, fost presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului”.
De asemenea, au fost pusi sub acuzare Matei Drella, la data savarsirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni, Cornel Burlec Plaies, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul in rezerva Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele, apartinand Ministerului de Interne. In aceeasi cauza, procurorii militari efectueaza in continuare urmarirea penala fata de alti 18 suspecti, tot pentru infractiuni de crime impotriva umanitatii.
De la inceputul anului 2017, in acest dosar au fost audiati, Victor Ciorbea, Gelu Voican Voiculescu, Andrei Plesu, Adrian Sarbu, Miron Cozma, Petre Roman, Ion Iliescu, Virgil Magureanu, Emil ”Cico” Dumitrescu.
Iohannis: Atacurile la adresa procurorilor si judecatorilor au cunoscut in ultima perioada o crestere ingrijoratoare
Presedintele Klaus Iohannis a afirmat, marti, la bilantul Ministerului Public pe anul 2016, ca s-a observat in ultima perioada o crestere "ingrijoratoare" a atacurilor la adresa magistratilor si de aceea este nevoie ca reputatia lor, precum si independenta sistemului in intreg sa fie aparate.
"In cei 10 de ani de la aderarea la UE, Romania a facut progrese remarcabile in domeniul Justitiei. (...) Incercari de a reveni la situatii anterioare reformei, punerea sub semnul intrebarii a autoritatii hotatarilor judecatoresti sau a independentei magistratilor nu fac decat sa incetineasca acest progres si sa afecteze direct Romania. Obiectul nostru este ca in justitie progresul sa devina ireversibil", a spus presedintele.
El a subliniat ca MCV se va incheia abia cand toate cele patru obiective majore ale Romaniei vor fi indeplinite, aratand insa ca, in ceea ce priveste Ministerul Public, Comisia Europeana nu a mai dat recomandari specifice, ci s-a concentrat asupra preventiei, ceea ce arata ca institutia si-a indeplinit indatoririle. O problema majora ramane insa cea a atacurilor la adresa procurorilor si judecatorilor.
"Atacurile la adresa procurorilor si judecatorilor au cunoscut in ultima perioada o crestere ingrijoratoare. De aceea, aparerea independentei si impartialitatii sistemului judiciar, precum si a reputatiei profesionale a magistratilor sunt cat se poate de necesare. O democratie consolidata si un stat de drept veritabil nu pot fi imaginate in absenta unui sistem judiciar independent si imun la factorii de presiune politica", a spus el.
Iohannis a laudat activitatea Ministerului Public in 2016: Ramaneti loiali normei "Nimeni nu e mai presus de lege"
Presedintele Klaus Iohannis a laudat, marti, activitatea Ministerului Public in anul 2016, afirmand ca a contribuit la restabilirea increderii cetatenilor in justitie, dar a atras atentia ca procurorii trebuie sa ramana "loiali" normei potrivit careia nimeni nu este mai presus de lege si trebuie sa respecte libertatile si drepturile cetatenilor.
"Bilantul este unul care vorbeste de la sine: aproape 570.000 de dosare solutionate, cuprinzand un numar de 47.000 de rechizitorii si peste 63.000 de inculpati trimisi in judecata. Sunt cifre impresionante pentru institutia dumneavoastra. (...) Reprezentarea intereselor generale ale societatii si apararea ordinii de drept nu pot fi concepute fara asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, principii definite extrem de clar in Constitutie", a spus Iohannis, la evenimentul de bilant al Ministerului Public pe anul 2016.
El a afirmat ca intarirea statului de drept in Romania depinde si de capacitatea Ministerului Public de a-si indeplini atributiile cu echilibru, actionand in egala masura pentru protejarea unui interes public, dar si pentru respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
"Justitia este in primul rand un serviciu public. Consolidarea de la an la an a increderii cetatenilor in justitie este un semnal ca democratia din Romania se maturizeaza. Romanii devin tot mai vigilenti la abaterile de la ordinea de drept, dar si mai hotarati sa isi apere drepturile si libertatile, aspecte strans legate si de perceptia asupra coruptiei", a spus seful statului.
Presedintele a subliniat ca o parte din ce in ce mai larga a societatii are asteptari tot mai mari de la intregul sistem judiciar, iar Ministerul Public trebuie sa se achite de responsabilitatile care ii revin.
"Cu atat mai important este ca dumneavoastra sa ramaneti loiali normei constitutionale «Nimeni nu este mai presus de lege» si sa va exercitati atributiile cu obiectivitate, fara a fi influentati de calitatea persoanei cercetate sau de apartenenta ei politica ori de alta natura. (...) Pentru ca statul roman sa poata proteja drepturile si libertatile, sa poata asigura respectarea ordinii de drept si a intereselor generale ale societatii, avem nevoie de un Minister Public independent si eficient, un corp al procurorilor care sa faca fata tuturor provocarilor actuale", a spus presedintele. El a cerut si o calitate din ce in ce mai buna a actelor de urmarire penala.
Lazar (PICCJ): Numarul inculpatilor trimisi in judecata pentru coruptie s-a triplat in ultimul deceniu
Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a declarat marti, la sedinta de bilant a Ministerului Public, la care participa si presedintele Klaus Iohannis, ca in 2016 au fost trimisi in judecata 63.722 de inculpati, cu 8,2% mai multi decat in anul precedent.
Lazar a precizat ca numarul inculpatilor trimisi in judecata pentru coruptie s-a triplat in ultimul deceniu. Cei mai multi inculpati au fost trimisi in judecata anul trecut pentru infractiuni contra sigurantei publice, in timp ce doar 3% au fost deferiti justitiei pentru evaziune fiscala. Augustin Lazar a spus ca anul trecut s-a inregistrat o scadere de aproximativ 10% a numarului de inculpati trimisi in judecata in stare de arest preventiv, situatie explicata prin faptul ca masura are un caracter exceptional si se ia doar atunci cand alte masuri preventive nu si-ar putea atinge scopurile.
"O dovada a acestui fapt consta in cresterea proportionala a numarului de cauze in care s-a dispus controlul judiciar. Aceasta dezvoltare este un exemplu de adaptare a practicii Ministerului Public la jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO)”, a spus procurorul general al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ), la prezentarea raportului de activitate pe 2016 al Ministerului Public, la care participa si presedintele Klaus Iohannis.
Lazar a aratat ca exigenta procurorilor a determinat scaderea cu aproximativ 5% fata de 2015 a ponderii solutiilor de renuntare la urmarire penala in numarul total de cauze solutionate altfel decat prin trimiterea in judecata. O crestere continua, in ultimul deceniu, s-a inregistrat si in materia infractiunilor de coruptie in activitatea Directiei Nationale Anticoruptie si in cea a altor parchete, fiind o triplare a numarului inculpatilor trimisi in judecata pentru coruptie, a mai spus Lazar.
Cei mai multi inculpati trimisi in judecata anul trecut au comis infractiuni contra sigurantei publice, care este aproape suprapusa infractiunilor contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice. Ponderea infractiunilor contra persoanei a fost cu doar 5% mai mica decat cea a infractiunilor contra patrimoniului, aceste date indicand o crestere a violentei impotriva persoanei, „un marker criminologic ce va necesita corectii in materia strategiei de represiune”, a mai spus Lazar.
Procurorul general a precizat ca foarte redusa a fost ponderea infractiunilor de evaziune fiscala, 3% din totalul inculpatilor fiind trimisi in judecata pentru aceasta fapta.
"Cunoastem ca, in realitatea faptica, aceste infractiuni au o pondere foarte mare. Situatia semnalata indica unele carente in detectarea si urmarirea penala a acestor infractiuni”, a precizat Lazar. Ponderea ocupata de inculpatii trimisi in judecata pentru infractiuni contra patrimoniului reprezinta 24,2% din totalul trimiterilor in judecata, dar gradul de trimitere in judecata a acestor infractiuni este in scadere in ultimii doi ani fata de intregul interval 2007-2016. Aceasta situatie se datoreaza, potrviit procurorului general, faptului ca, din 2014, pentru infractiunile de furt, impacarea inlatura raspunderea penala.
