Tarile UE pregatesc masuri dure pentru descurajarea imigrantilor clandestini. Iohannis: "Schengen e nefunctional"
Ministrii de interne din cele 28 de state ale Uniunii Europene cauta la Bruxelles o posibila rezolvare a crizei refugiatilor. De la Bucuresti, Klaus Iohannis anunta ca Romania nu este dispusa sa accepte o pozitie de forta a marilor europeni.
Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV
Sumarul evenimentelor:
-► Iohannis: Oferta Romaniei cu privire la cota de imigranti este foarte generoasa
-► Iohannis: "Spatiul Schengen este nefunctional"
-► UE: Echipaje Frontex vor fi desfasurate la granitele externe sensibile
-► Documentul oficial care arata ca s-a renuntat la cotele obligatorii
-► Premierul Ponta: Nu putem primi decat 1.7000 de refugiati
-► Ce se va discuta luni la intalnirea ministrilor de Interne din UE
-► Presedintele Comisiei Europene l-a sunat pe Klaus Iohannis, sa-l convinga sa accepte mai multi refugiati
-► Pozitia Uniunii Europene privind criza refugiatilor
-► Pozitia statelor membre privind criza refugiatilor
Asta in conditiile in care libera circulatie in Europa este treptat suspendata. Dupa Germania, Austria si Slovacia, si Republica Ceha a anunat reintroducerea controalelor la frontiera. La randul lor, ungurii isi inchid granita si o vor pazi cu armata.
Klaus Iohannis, presedintele Romaniei: "Eu cred ca incet-incet tematica cotelor obligatorii va disparea. Spatiul Schengen este nefunctional in momentul de fata".
Chiar luni la Bruxelles, ministrii de Interne din statele Uniunii discuta despre chestiunea imigrantilor. Pe de alta parte presedintele Romaniei ramane ferm pe pozitie: nu putem gazdui mai mult de 1.785 de oameni.
La randul sau, premierul Victor Ponta sustine ca rezolvarea problemei imigrantilor este departe si lasa sa se inteleaga ca tara noastra ar putea accepta un compromis.
Victor Ponta: "Daca putem sa primim mai multi, o sa primim mai multi. Problema e de capacitatea noastra logistica de a trata acei oameni ca pe niste oameni. Decizia se va lua la Consiliul European la care participa presedintele Iohannis"
La vecini, camioane cu soldati echipati ca pentru misiuni de comando se intersecteaza cu siruri de refugiati, in sudul Ungariei. Armata maghiara a ocupat pozitii la frontiera cu Serbia, in ajunul datei fatidice de 15 septembrie, cand granita ar urma sa fie inchisa ermetic. Deja politia maghiara a blocat principalul punt de trecere, de la Roszke.
Viktor Orban, premierul Ungraiei: "Ungaria e o tara cu o cultura crestina milenara. Noi, maghiarii, nu vrem ca migratii umane la scara globala sa schimbe Ungaria. Noua lege care intra in vigoare maine intareste preotectia frontierelor. Si orice traversare ilegala va fi pedepsita cu inchisoarea"
Intre timp, fluxul de migranti care sosesc la frontiera Austriei cu Ungaria a luat proportii fara precedent. Aproape 10.000 urmau sa vina in cursul zilei. 2200 de soldati austrieci au fost mobilizati pentru a-i ajuta pe politisti sa gestioneze criza.
Dupa ce refugiatii au numit-o pe Angela Merkel, mama Merkel si au aplaudat-o la scena deschisa, a venit acum randul tot unui neamt, vicecancelarul de data asta, sa anunte ceea ce stia toata lumea: ca imparatul este gol, ca in povestea lui Andersen.
Faptul ca aceasta criza a imigrantilor a aratat ca Europa e incapabila sa isi administreze granitele. Drept pentru care, aceeasi Europa sugruma acum coridorul, prin care sute de mii de oameni au trecut nestingheriti catre taramul fagaduintei. Poate asa se si explica de ce in ultimele zile, imigrantii trec intr-un numar urias, peste 5.000 pe zi. Simt ca robinetul se inchide.
In Mediterana, Uniunea vrea sa patruleze sistematic, probabil din octombrie si sa intoarca inapoi vasele cu imigranti care pleaca din Libia, Siria si poate si Turcia.
Pe continent, Ungaria inchide cu gard de sarma ghimpata frontiera cu Serbia si a mobilizat armata si politia. Nimeni nu va mai trece dupa bunul plac sau, daca incearca, va fi arestat.
Austria trimite si ea cateva mii de soldati in sprijinul politiei la frontiere si, cireasa de pe tort, ca si Germania, a suspendat de fapt libera circulatie la granita. Practic acordul Schengen e suspendat temporar.
Ce spera pentru viitorul apropiat, tarile Europei este sa stavileasca, pe de o parte afluxul imigrantilor, iar pe cei care deja sint pe continent sa-i trimita in mod controlat spre destinatiile pe care le va hotari Uniunea.
La limita saturatiei, Germania a anuntat introducerea temporara a controalelor la frontiera cu Austria, suspendand astfel libera circulatie in spatiul european, asa cum e prevazuta de Acordul de la Schenghen. In consentinta, coloane de zeci de kilometri s-au format pe autostrazile austriece.
Austria, Slovacia si Cehia au procedat la fel, de teama ca refugiatii care vor sa ajunga in Germania ar putea incerca sa treaca prin teritoriul lor.
Comentatorii vad in decizia germanilor o modalitate de a pune presiune pe celelalte tari europene, inaintea reuniunii ministrilor de interne de astazi.
Miza este subiectul hipersensibil al repartizarii imigrantilor la nivel european.
Ca si Romania, Cehia, Ungaria si Slovacia se opun cotelor obligatorii, in timp ce Polonia a anuntat ca ar putea accepta mai multi refugiati decat s-a angajat initial. Insa Varsovia precizeaza ca ar vrea strict refugiati de razboi, pe care sa-i poata verifica temeinic, pentru a elimina pe cat posibil riscurile de securitate.
UE pregateste masuri dure pentru migrantii ilegali
Tarile UE pregatesc masuri dure pentru descurajarea imigrantilor extracomunitari, potrivit unui proiect aflat in dezbatere la Consiliul JAI, care prevede arestarea clandestinilor, crearea unor centre speciale in Italia si Grecia si deportarea rapida dupa refuzul azilului, arata The Guardian.
Ministrii de Interne ai statelor UE ar urma sa exprime sustinere pentru acest plan cu ocazia reuniunii Consiliului pentru Justitie si Afaceri Interne, aflat in curs la Bruxelles.
Confuzie dupa consiliul JAI
Ministrii de interne ai statelor membre in UE, reuniti luni la Bruxelles, ar urma sa ajunga la un "acord politic" pentru primirea celor 160.000 de refugiati, insa fara a se intra in detalii privind repartizarea imigrantilor in functie de cote, au anuntat luni seara ministrii de interne german si francez, potrivit AFP si DPA.
"Am ajuns astazi la un acord privind repartizarea a 160.000 de refugiati", a declarat Thomas de Maiziere, in timpul unei conferinte de presa franco-germane, organizate cu putin timp inainte de incheierea reuniunii Consiliului Justitie si Afaceri Interne (JAI).
"Nu am ajuns la un acord cu privire la fixarea de cote", a recunoscut, totodata, De Maiziere, in conditiile in care Comisia Europeana a propus saptamana trecuta, la Strasbourg, cote obligatorii, cu o cifra concreta pentru fiecare tara, optiune respinsa de mai multe state membre. "Vom perfecta acordul abia in timpul viitoarei reuniuni din 8 octombrie", a precizat ministrul german.
"Aceasta este o etapa importanta, insa foarte departe de ceea ce asteptam noi ca solidaritate in UE", a mai estimat ministrul de interne al Germaniei.
Statele membre au confirmat luni ca vor primi circa 40.000 de persoane, insa Comisia Europeana le-a cerut un efort suplimentar pentru primirea a 120.000 in plus dintre cei care se afla deja in Italia, Grecia si Ungaria.
De Maiziere si omologul sau francez Bernard Cazeneuve au insistat asupra necesitatii de a pune in functiune centre pentru primirea si inregistrarea de solicitanti de azil - "hotspots"- in Italia, Grecia si Ungaria, ca o conditie prealabila pentru aceasta repartizare.
Pentru a "face fata" afluxului de refugiati, este nevoie "in primul rand de un dispozitiv eficient si puternic de control la frontierele externe. Frontex trebuie sa fie mai puternic si sa fie mandatata de UE sa organizeze intoarcerea celor care nu pot fi recunoscuti ca refugiati" in Europa, ci sunt imigranti economici, a subliniat Cazeneuve.
Ministrii de interne din tarile UE si-au dat aprobarea finala pentru redistribuirea a 40.000 de solicitanti de azil
Ministrii de interne din UE au dat luni aprobarea finala pentru transferul in urmatorii doi ani a 40.000 de solicitanti de azil din Italia si Grecia spre alte tari din blocul comunitar, relateaza DPA, mentionand, pe de alta parte, ca acestia nu par sa fi gasit un teren comun pentru o intelegere in privinta celorlalti 120.000 de migranti, a caror redistribuire in cadrul blocului comunitar a fost propusa saptamana trecuta de Comisia Europeana.
"Este un mesaj politic important. Intr-adevar, primele relocari ale persoanelor care au nevoie de protectie internationala pot incepe rapid", a declarat ministrul luxemburghez pentru imigrati si azil, Jean Asselborn, a carui tara detine presedintia prin rotatie a UE.
Decizia din cadrul Consiliului Justitie si Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles deschide calea pentru infiintarea de asa-numite 'hotspot'-uri in Grecia si Italia pentru a-i inregistra pe refugiati si a determina care dintre ei au motive reale pentru a solicita azil.
Aceasta relocalizare se desfasoara pe o baza voluntara, tarile UE angajandu-se pana in prezent sa preia 32.256 de solicitanti de azil din cei 40.000 care ar trebui transferati pana la sfarsitul anului.
Potrivit unei purtatoare de cuvant a CE, primele transferuri de solicitanti de azil ar putea avea loc 'in urmatoarele saptamani'.
In ceea ce priveste ceilalti 120.000 de solicitanti de azil, pentru preluarea carora CE a propus cote obligatorii saptamana trecuta, ministrii de interne nu au ajuns inca la un acord.
Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a subliniat necesitatea unui raspuns urgent la 'dramele umanitare' din Europa, in timp ce omologul sau german Thomas de Maiziere a spus ca ministrii 'lucreaza in acest sens, insa nu stiu daca vom reusi astazi'.
"Credem ca solutia nu o reprezinta cotele", a declarat la Bruxelles ministrul slovac de interne, Robert Kalniak. Frontierele deschise din Europa ar face imposibil ca refugiatii sa poata fi tinuti intr-o tara pe care nu au ales-o, a adaugat el.
Iohannis: Oferta Romaniei cu privire la cota de imigranti este foarte generoasa
Presedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, ca oferta Romaniei cu privire la cota de imigranti este foarte generoasa si ca tara noastra nu este "nici xenofoba, nici autista, nici separatista".
"Cred ca, incet-incet, tematica cotelor va disparea, fiindca nu mi se pare normal ca o tara din UE sa fie obligata la ceva ce nu poate sa faca. Or, sa se ia o decizie - nu conteaza acum in ce forma - in UE care redeschide falia intre vest si est, mi s-ar parea un lucru fundamental gresit. Exista alte forme prin care tarile care refuza aceste cote obligatorii isi pot arata solidaritatea. Noi am exprimat solidaritate in aceasta chestiune, Romania este solidara si cu ceilalti membri UE si intr-o masura care se va arata pe parcurs si prin tranzit. Noi am facut o oferta chiar foarte generoasa pentru relocarea celor 40.000 de imigranti despre care s-a vorbit in iunie", a afirmat Iohannis, la Palatul Cotroceni.
El a subliniat ca "Romania nu este o tara xenofoba, nici autista, nici separatista".
"Noi dorim sa contribuim la rezolvarea acestei chestiuni. Cum vom face acest lucru, ramane de stabilit, trebuie sa existe negocieri, discutii, un plan al Guvernului pentru a veni cu diferite propuneri. Nu doar numarul imigrantilor care pot fi cazati in Romania este un criteriu unic. Noi participam la actiuni Frontex, la intarirea granitelor exterioare ale UE. Daca ni se cere, putem sa participam in multe alte proiecte si cu personal, si cu know-how", a aratat seful statului.
El a amintit ca a avut duminica o discutie "informala" cu presedintele CE, Jean Claude-Juncker, si ca nu a vorbit cu acesta despre un numar de imigranti, ci despre principii, abordari si solidaritate.
Seful statului a precizat si ca nu s-a discutat despre posibilitatea unei contributii mai mari din PIB din partea Romaniei in schimbul acceptarii unei cote mai mici de imigranti, aratand ca in spatiul public au aparut astfel de afirmatii sub impact emotional.
"Nu este posibil sa discutam in UE ca anumite tari care nu au capacitatea sa participe intr-o anumita masura la un program sa fie sanctionate. UE nu se bazeaza pe sanctiuni, ci pe solidaritate si pe colaborare, iar despre sanctiuni nu a fost vorba in discutia de aseara", a aratat Iohannis.
El a indicat ca nu sustine initiativele civile de ajutorare a imigrantilor.
"Nu despre locuri de cazare este vorba, ar fi foarte usor sa se gaseasca inca multe locuri de cazare, sunt cazarmi nefolosite, hoteluri nefolosite, dar nu despre asta vorbim. Noi, daca primim imigranti, nu ii primim in regim de hotel, ca sa stea peste iarna si pe urma vedem. Noi, daca ii primim, ni-i asumam. Acesti oameni trebuie scolarizati, trebuie sa invete limba romana, copii trebuie sa mearga la scoala si sa invete limba romana, ei trebuie sa fie integrati in societate", a motivat seful statului.
Iohannis: E posibila o consultare a Parlamentului in privinta imigrantilor, dar presedintele nu trebuie sa ceara mandat
Presedintele Klaus Iohannis a sustinut luni ca o consultare a Parlamentului in privinta refugiatilor este posibila, insa a subliniat ca seful statului nu trebuie sa ceara niciun mandat pentru a reprezenta Romania la Consiliul European.
"Este posibila o consultare a Parlamentului, dar nu este uzuala. Presedintele Romaniei nu trebuie sa ceara niciun mandat pentru a reprezenta Romania la Consiliul European. Este de dorit sa se cunoasca parerea nu numai a partidelor si a politicienilor, ci si a Parlamentului", a spus Iohannis, la Cotroceni, intrebat daca este de parere ca Parlamentul ar trebui sa ia o decizie in ceea ce priveste soarta refugiatilor.
Iohannis: "Spatiul Schengen este nefunctional"
Presedintele Iohannis a declarat, intr-o conferinta de presa, ca este posibila o consultare a Parlamentului in legatura cu criza imigrantilor. "Nu cred ca putem pune chestiunea in termeni de nemeritat, dar daca veni vorba de spatiul Schengen cred ca putem sa constatam ca nu functioneaza de facto, Este nefunctional in momentul de fata", a spus presedintele, precizand ca aceasta chestiune se va discuta in CSAT.
"Nu cred ca dosarul imigratiei si dosarul Schengen al Romaniei ar trebui amestecate", a precizat Iohannis. Referitor la chestiunea cotelor obligatorii, seful statului a declarat ca in opinia sa, "incet-incet, tematica cotelor obligatorii va dispare", deoarece nu e normal sa se impuna obligatii pe care statele nu le pot indeplini. "Exista alte forme prin care tarile care refuza aceste cote obligatorii isi pot arata solidaritatea. Romania e solidara si cu ceilalti membri din Uniune, si cu imigrantii. Noi am facut o oferta, chiar foarte generoasa, pentru relocarea acelor 40.000 de imigranti despre care s-a vorbit in iunie. Romania nu e o tara xenofoba, autista".
"Criza imigrantilor nu inseamna locuri de cazare", a mai spus presedintele. "Daca primim imigranti, nu-i primim in regim de hotel, ni-i asumam. Trebuie scolarizati, trebuie sa invete limba romana, sa fie integrati in societate. Trebuie sa mearga undeva, intr-o localitate, sa fie acceptati, sa-si gaseasca locuinte, locuri de munca. Partea cu cazarea este doar un prim detaliu - si cel mai usor de rezolvat. Din pacate, nu despre asta este vorba, ci despre integrarea lor in societate".
UE: Echipaje Frontex vor fi desfasurate la granitele externe "sensibile"
Echipaje de interventie rapida ale Frontex (Agentia pentru managementul cooperarii operationale la frontierele externe ale UE) vor fi desfasurate la granitele externe 'sensibile', potrivit unui proiect de concluzii ale reuniunii extraordinare a ministrilor justitiei si de interne din UE (JAI), prevazuta pentru luni seara la Bruxelles, transmite DPA.
''Consiliul a convenit ca este necesar sa desfasoare fara intarziere echipe Frontex de interventie rapida la granita pentru a consolida capacitatea de raspuns a Uniunii Europene la frontierele externe sensibile. Un control frontalier eficient este un imperativ pentru managementul fluxurilor migratorii '', se arata in document, care insa poate suferi modificari in timpul reuniunii JAI, arata Agerpres.
Proiectul de concluzii mai propune ca ministrii sa se angajeze sa ''relocheze inca 120.000 de persoane aflate in nevoie de protectie internationala (refugiati) din statele membre expuse fluxurilor migratorii masive'', insa aceasta masura este de natura sa provoace controverse in timpul reuniunii mentionate. Mai multe tari est-europene din Uniunea Europeana se opun propunerii Comisiei Europene de relocare a refugiatilor ajunsi pe teritoriul unor state membre.
In urma cu patru zile, Comisia Europeana a prezentat o noua schema de redistribuire de urgenta a refugiatilor intre statele membre ale Uniunii Europene, care face parte dintr-un plan in sapte puncte pentru solutionarea crizei refugiatilor cu care se confrunta Europa.
Primul punct al planului, reprezentat de mecanismul de relocare de urgenta a refugiatilor, prevede redistribuirea rapida a 120.000 de refugiati (din care 54.000 se afla in Ungaria, 50.400 in Grecia si 15.500 in Italia).
Aceasta se va aplica suplimentar propunerii prezentate in luna mai de Comisia Europeana pentru relocarea a 40.000 de persoane in nevoie evidenta de protectie internationala, aflate in Italia si Grecia, ceea ce face ca numarul total al refugiatilor ce vor fi redistribuiti intre statele membre sa ajunga la 160.000.
Presedintele Parlamentului European: Controalele germane la frontiera sunt justificate
Decizia Germaniei de a introduce controale temporare la granita sa cu Austria arata ca si 'cea mai puternica economie din Uniunea Europeana isi atinge oarecum limitele', a declarat luni presedintele Parlamentului European, germanul Martin Schulz, transmite DPA.
''Ne aflam intr-o situatie dificila exceptionala care justifica o masura exceptionala'', a spus Schulz, dupa discutiile avute la Stockholm cu premierul suedez Stefan Lofven.
Schulz a adaugat ca spera ca ministrii de interne din Uniunea Europeana sa cada de acord luni seara, la Bruxelles, cu privire la sistemul de redistribuire a refugiatilor intre statele membre ale UE.
La jumatatea saptamanii trecute, Comisia Europeana a prezentat o noua schema de redistribuire de urgenta a refugiatilor intre statele membre ale Uniunii Europene, care face parte dintr-un plan in sapte puncte pentru solutionarea crizei refugiatilor cu care se confrunta Europa.
Primul punct al planului, reprezentat de mecanismul de relocare de urgenta a refugiatilor, prevede redistribuirea rapida a 120.000 de refugiati (din care 54.000 se afla in Ungaria, 50.400 in Grecia si 15.500 in Italia).
Aceasta se va aplica suplimentar propunerii prezentate in luna mai de Comisia Europeana pentru relocarea a 40.000 de persoane in nevoie evidenta de protectie internationala, aflate in Italia si Grecia, ceea ce face ca numarul total al refugiatilor ce vor fi redistribuiti intre statele membre sa ajunga la 160.000.
Documentul oficial care arata ca nu sunt obligatorii cotele de refugiati
Seful biroului de la Bruxelles al Financial Times, Peter Spiegel, a ajuns in posesia unui document intern potrivit caruia cotele suplimentare nu sunt obligatorii, ci doar un angajament luat de Comisia Europeana. Documentul, care ar urma sa fie prezentat dupa reuniunea JAI, pune accentul pe flexibilitate in relatia cu statele membre UE. De asemenea, se vorbeste si despre "resurse adecvate alocate Greciei".
Leaked #EU migrants communiqué for just-started interior mins meeting. As expected, relocation of 120K not mandatory pic.twitter.com/9gvqtzlF45
— Peter Spiegel (@SpiegelPeter) September 14, 2015
Din acelasi document, jurnalistii de la Guardian au extras informatia potrivit careia in Grecia si Italia se vor infiinta centre de "selectie" a refugiatilor, in care solicitarile de azil vor fi procesate in regim de urgenta. La granitele "sensibile" vor fi desfasurate "echipe de interventie rapida" iar refugiatii care incearca sa treaca in alta tara vor fi inchisi.
Pozitia premierului Romaniei
Premierul Ponta a precizat ca, in prezent, capacitatea logistica a Romaniei nu permite primirea a mai mult de 1.700 de imigranti.
"A existat si exista o comunicare interinstitutionala Presedintie, Guvern, celelalte institutii ale statului privind capacitatea noastra actuala, de aceea am si prezentat-o, nu fiindca vrem sa ne opunem sau sa ne certam cu Comisia Europeana, de atat putem azi sa avem grija, 1.700 de refugiati. Nu cred ca astazi, in JAI, se va lua o decizie, cred ca decizia se va lua la Consiliul European, la care participa presedintele Iohannis. Dupa Consiliu, vedem ce se decide si ne pregatim si pentru bune si pentru rele. Ceea ce am spus si spun mereu este ca sunt impotriva discursurilor xenofobe (...) ideea sa inchidem granitele, ca toti cei care vin sunt niste teroristi, sunt prostii de Evul Mediu si ma opun total acestei abordari.
Daca putem sa primim mai multi, o sa primim, problema este de capacitatea noastra logistica de a trata acei oameni ca pe niste oameni, nu cum ii trateaza vecinii nostri maghiari, cu bata si cu inseriatul. Cu asta nu sunt de acord", a spus premierul, citat de Agerpres.
El a mai adaugat ca nu are semnale in sensul ca refugiatii si-ar schimba traseul prin Romania avand in vedere ca Ungaria a anuntat ca isi va inchide granitele.
La randul sau, Traian Basescu a declarat ca Romania trebuie sa refuze ideea de cota obligatorie de refugiati pentru ca nu este stat membru Schengen.
El a precizat ca anul trecut, in Romania, s-au stabilit 4.645 de cetateni ai altor state.
''Ma refer la cei din jurul frontierelor din Ucraina si Republica Moldova. (...) Anul acesta, cu certitudine vor fi mai multi. Nu mai vorbim de acordarea cetateniei catre cetateni arabi care sunt din familii mixte, ei au stat 8-9-10 ani in aceste familii si in fiecare an se acorda circa 1.000 de cetatenii acestor oameni din familii mixte. Romania are o politica pe care a suportat-o singura", a adaugat fostul sef al statului.
In opinia sa, Romania "a facut o mare greseala" la Consiliul European din luna iunie, cand tara noastra "a acceptat cota de refugiati".
"Si alte tari anunta posibilitatea inchiderii frontierelor, iar din acest punct de vedere cancelarul austriac (...) a devenit clown-ul Europei, amenintand cu taierea de fonduri structurale pentru cei care nu primesc refugiati. E fara precedent si parerea mea despre el a fost ca stie bine tratatele UE. Este un abuz si macar sa gandesti ca vei penaliza o tara cu reducerea fondurilor structurale cand ele au fost aprobate de Consiliul European si in Parlamentul European. Cred ca incep sa se trezeasca unii din liderii UE care au fost mari iubitori de refugiati si isi dau seama de riscuri. (...) In ceea ce ne priveste, in mod categoric, s-a facut o mare greseala la Consiliul din iunie, cand Romania a aprobat cota de refugiati si a primit o cota raportata la cei 40.000 de refugiati care erau evaluati pana in luna mai. Acum s-a pus intr-o situatie foarte dificila pentru ca, acceptand cota in luna iunie, evaluata la refugiatii de pana in luna mai, a venit peste noi cota mai mare pentru ca pacatosii astia de refugiati nu s-au oprit in luna mai si au continuat sa vina exact cand liderii europeni erau in vacanta", a spus Basescu.
El a sustinut ca, in cazul in care ar fi fost presedintele tarii, ar fi cerut Parlamentului o dezbatere si o hotarare.
"Eu asa as face. Daca as fi facut eroarea din iunie (de la Consiliul European - n.r.) chemam institutiile statului roman - cele democratice, nu institutiile de forta, dadeam mandat ministrului ca astazi sa faca opinie separata la tema cotelor, cu solicitarea sa se mentioneze intr-o minuta a concluziilor Consiliului, si as fi venit repede la Parlament, as expune problema si as cere Parlamentului o dezbatere si o hotarare. (...) Nimeni in zece ani nu a fost infrant in Consiliu cand a venit cu o hotarare a Parlamentului national", a precizat Basescu.
Presedintele Comisiei Europene l-a sunat pe Klaus Iohannis, sa-l convinga sa accepte mai multi refugiati
"Tocmai am vorbit cu Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, sa se pregateasca pentru reuniunea extraordinara a Consiliului Justitie si Afaceri Interne de maine" - a scris, duminica, presedintele Comisiei Europene, pe reteaua de socializare.
Mesaje identice i-au vizat pe premierii Ungariei, Letoniei, Cehiei si Slovaciei, care au declarat in repetate randuri ca se opun cotelor obligatorii de repartizare a refugiatilor, preferand varianta cotelor voluntare.
De altfel, conform Agerpres, care citeaza agentia MTI, Jean-Claude Juncker a abordat subiectul si la telefon cu liderii central si est-europeni vizati de mesajele sale pe Twitter. Astfel, Jean-Claude Juncker a discutat telefonic cu presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, cu premierii Ungariei, Viktor Orban, Slovaciei - Robert Fico, Letoniei - Laimdota Straujuma, Cehiei - Bohuslav Sobotka, dar si cu premierul Poloniei, Ewa Kopacz. Anuntul a fost facut de seful de cabinet al lui Juncker, Martin Selmayr.
"Scopul (discutiei telefonice): solidaritate pentru 160.000 de refugiati", a scris Selmayr pe contul sau de Twitter. "Libera circulatie (Schengen) va fi in pericol daca statele membre ale UE nu conlucreaza rapid si solidar in gestionarea crizei refugiatilor", a mai scris Selmayr.
Intr-un raspuns oficial transmis Mediafax, Adiministratia Prezidentiala spune ca presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, si presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au avut o convorbire telefonica, duminica, in care seful statului roman si-a exprimat solidaritatea in privinta crizei imigrantilor, aratand ca Romania participa la programe europene pentru sprijinul refugiatilor, cum este de exemplu programul Frontex.
Pe de alta parte, Iohannis a reiterat pozitia in privinta refugiatilor potrivit careia Romania respinge cota obligatorie, a mai precizat sursa citata.
Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat duminica preocupat de viitorul spatiului Schengen privind libera circulatie in Europa intr-o convorbire telefonica cu cancelarul german Angela Merkel, informeaza Reuters, conform Agerpres.
"Tocmai am vorbit cu cancelarul Merkel. Suntem de acord: pentru a mentine granitele deschise intre UE-SM (statele membre), avem nevoie de mai multa Europa si de mai multa solidaritate in gestionarea crizei refugiatilor", a scris pe contul sau de Twitter seful executivului european, referindu-se la eforturile sale si ale cancelarului Merkel de a promova o larga distribuire la nivelul UE a solicitantilor de azil.
Ce se va discuta luni la intalnirea ministrilor de Interne din UE
Consiliul Justitie si Afaceri Interne (JAI) se reuneste in sedinta extraordinara, la 14 septembrie 2015, pentru a gasi solutii in contextul agravarii crizei refugiatilor/imigrantilor, a decis presedintia luxemburgheza a Uniunii Europene (UE), la 30 august 2015, scrie Agerpres.
In comunicatul in care presedintia luxemburgheza a UE a anuntat reuniunea extraordinara a Consiliului, se arata ca discutiile se vor purta in jurul procedurilor de expulzare a imigrantilor in cazul in care solicitarea lor de azil este respinsa, in jurul cooperarii cu tari terte si al masurilor de prevenire a traficului cu imigranti.
La 9 septembrie 2015, presedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a prezentat, in Parlamentul European (PE), un al doilea mecanism de distribuire a refugiatilor bazat pe cote obligatorii, care include 160.000 de refugiati, repartizati in functie de anumite criterii. Presedintele CE a lansat un apel, ca la Consiliul extraordinar al JAI, din 14 septembrie 2015, ministrii de Interne din UE "sa se puna de acord" cu privire la repartizarea celor 160.000 de refugiati.
O decizie in privinta propunerii CE va fi luata insa la Consiliul JAI din 8 octombrie si la Consiliul european, din 15-16 octombrie 2015. Un summit special privind migratia va avea loc si in perioada 11-12 noiembrie 2015, la Valetta, mentioneaza site-ul consilium.europa.eu.
Pozitia Uniunii Europene privind criza refugiatilor
Pozitia UE in ceea ce priveste criza refugiatilor/imigrantilor este ca acestia ar trebui integrati, iar tarile spatiului comunitar trebuie sa isi asume primirea lor in baza unor cote repartizate pe tari. In acest sens, CE a propus doua mecanisme de repartizare a refugiatilor prin impunerea de cote obligatorii.
Un prim astfel de mecanism provizoriu a fost propus de CE, la 13 mai 2015, si prevedea repartizarea a 20.000 de refugiati intre statele UE, in functie de criterii precum PIB-ul fiecarei tari, populatia ei, rata somajului si numarul de refugiati deja gazduiti. Germania urma astfel sa preia 18,42% dintre refugiati, Franta - 14,17%, Italia - 11,84%, Spania - 10%, Suedia - 3%, iar Romania - 4,26%, adica 1.023 de refugiati. La Consiliul european de vara din 25-26 iunie 2015, statele membre au respins impunerea de cote obligatorii, convenind asupra unor cote voluntare care sa atinga cifra de 40.000 de persoane pe parcursul urmatorilor doi ani.
Potrivit noilor cote stabilite prin a doua propunere de redistribuire a refugiatilor, care mentine cotele obligatorii si mareste numarul de persoane care ar urma sa fie primiti de statele membre in urmatorii doi ani, la 160.000, Germania ar urma sa primeasca 31.443 refugiati (26,2% dintre cei 120.000 de noi refugiati), Franta - 24.031 (20%), Spania - 14.931 (12,4%). Romania ar urma sa preia 4.646 de refugiati din Italia, Grecia si Ungaria. Criteriile in baza carora se repartizeaza cotele obligatorii sunt aceleasi ca in cazul primei propuneri a Comisiei.
si principalele grupuri politice din PE (grupul PPE - Partidul Popular European; grupul S&D - Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor; grupul ALDE - Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa; grupul Verzilor si grupul GUE-NGL - Stanga-Unita) si-au manifestat sustinerea fata de propunerea CE, prezentata la 9 septembrie 2015.
Pozitia statelor membre privind criza refugiatilor
In timp ce UE, prin Comisie si Parlament, sustine repartizarea refugiatilor in baza cotelor obligatorii, in randul statelor membre opiniile sunt impartite. inca de la propunerea anterioara a CE privind cotele obligatorii, din 13 mai 2015, statele membre s-au pronuntat pentru acceptarea cotelor obligatorii sau impotriva lor. Dupa cea de-a doua propunere a CE, din 9 septembrie 2015, unele tari si-au schimbat pozitia, manifestandu-si sustinerea fata de noua repartizare, in timp ce alte state si-au mentinut pozitia de contestare a cotelor obligatorii.
Inca de la inceput, Italia, Grecia si Germania au exprimat un punct de vedere favorabil cotelor obligatorii de refugiati/imigranti, mentinandu-si punctul de vedere si dupa propunerea CE din 9 septembrie 2015.
In ceea ce priveste Franta, imediat dupa propunerea CE din 13 mai 2015, aceasta s-a pronuntat impotriva impunerii cotelor de la nivelul UE. Ulterior insa si-a nuantat pozitia, propunand alaturi de Germania, crearea unui "mecanism permanent si obligatoriu" de repartizare a refugiatilor in cadrul UE.
Cehia, Polonia, Slovacia, Romania, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Lituania, Estonia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Danemarca, Finlanda sunt statele UE care s-au pronuntat impotriva cotelor obligatorii, propuse de CE, la 13 mai 2015. Dintre acestea, Spania si Polonia si-au modificat sau si-au nuantat punctul de vedere, dupa propunerea CE, din 9 septembrie 2015. Romania, Marea Britanie, Slovacia, Cehia, Danemarca, Finlanda si-au mentinut punctele de vedere anuntate initial, iar celelalte state inca nu au afisat o pozitie referitoare la noile cote propuse.
Astfel, la 9 septembrie 2015, Guvernul spaniol a anuntat ca accepta cota de 14.931 de refugiati propusa de CE, desi la prima repartizare de cote, Spania nu oferise decat 1.300 de locuri, in conditiile in care CE ii ceruse sa gazduiasca 4.288 de persoane.
Desi dupa prima propunere a CE, Polonia a respins cotele obligatorii, sustinand ca nu poate primi mai mult de 2.000 de refugiati in urmatorii doi ani, la 13 septembrie 2015, a anuntat ca ar putea majora numarul lor, daca UE va respecta o serie de conditii: securizarea frontierelor externe de catre UE; separarea imigrantilor economici de refugiati; posibilitatea ca Polonia sa participe la verificarea refugiatilor pe care ii va prelua.
In ceea ce priveste Marea Britanie, aceasta a respins de la inceput ideea impunerii unor cote pentru primirea refugiatilor. La 9 septembrie 2015, premierul britanic David Cameron a confirmat ca Marea Britanie refuza sa participe la cotele de refugiati impuse statelor din UE. Daca propunerea CE va fi acceptata de Consiliul european si Consiliul UE, Marea Britanie, dar si Irlanda si Danemarca pot refuza cotele obligatorii, intrucat tratatele europene le permit aplicarea optionala a actelor comunitare din domeniul Justitie si Afaceri Interne. Cu toate acestea, la 7 septembrie 2015, premierul britanic s-a angajat sa primeasca voluntar 20.000 de refugiati in cinci ani.
Si Danemarca a anuntat, la 11 septembrie, ca va refuza sa ia parte la sistemul cotelor obligatorii pentru cei 160.000 de refugiati, propus de CE, la 9 septembrie 2015.
Irlanda, cel de-al treilea stat care poate sa refuze cotele impuse de UE, a anuntat, la 10 septembrie 2015, ca a acceptat sa se alature voluntar planului de primire a refugiatilor propus de CE, acceptand inca 2.900 de refugiati.
La randul sau, Romania si-a mentinut punctul de vedere initial de respingere a cotelor obligatorii. Astfel, la 10 septembrie 2015, presedintele Klaus Iohannis si-a exprimat nemultumirea fata de propunerea CE privind cei 160.000 de refugiati, precizand ca mandatul ministrului de Interne la Consiliul JAI, din 14 septembrie, este "sa nu declare adeziunea Romaniei pentru cotele obligatorii de imigranti". La 7 septembrie 2015, inainte de noua repartizare a CE, presedintele Romaniei se pronunta pentru cotele voluntare de refugiati si anunta ca Romania poate primi in total un numar de 1.785 de refugiati.
Un punct de vedere ferm impotriva impunerii de cote obligatorii a fost exprimat de Slovacia, care a anuntat, la 13 septembrie 2015, ca este hotarata sa faca uz chiar de dreptul de veto la Consiliul JAI, din 14 septembrie.
Sursa: Pro TV
Etichete: klaus iohannis, refugiati, imigranti, jean-claude juncker,
Dată publicare:
14-09-2015 07:45
