Președintele CCR, despre anularea alegerilor prezidențiale, impactul rețelelor sociale și reluarea turului doi
Preşedintele Curţii Constituţionale (CCR) Marian Enache a acordat un interviu pentru juridice.ro cu privire la decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2024.
Marian Enache afirmă că, în evaluarea constituţionalităţii procesului electoral, Curtea hotărăşte pe baza informaţiilor pe care autorităţile specializate ale statului le furnizează, iar înscrisurile care cuprind aceste date se bucură de prezumţia de legalitate şi de veridicitate.
”Alegerile, indiferent de tipul acestora, nu pot fi considerate libere dacă nu au fost corecte, astfel că putem afirma că premisa pentru exprimarea în mod liber a voinţei politice a alegătorilor este caracterul corect al procesului electiv. Prin urmare, apreciem că, în evaluarea constituţionalităţii procesului electoral în sensul respectării caracterului corect şi liber al alegerilor, Curtea Constituţională hotărăşte pe baza informaţiilor oficiale pe care autorităţile specializate ale statului le furnizează în mod direct sau pe canale oficiale în spaţiul public. Înscrisurile care cuprind aceste informaţii/date se bucură de prezumţia de legalitate şi de veridicitate. Curtea nu are competenţa constituţională de a le înlătura şi nu este obligată să pună în discuţia competitorilor electorali aceste informaţii, beneficiind de o marjă de apreciere în evaluarea şi valorizarea lor în cadrul procedurii sale. Dreptul de apreciere a informaţiilor/datelor/concluziilor este unul care ţine de competenţa exclusivă a judecătorului cauzei”, a explicat președintele CCR într-un interviu pentru juridice.ro.
El a precizat că CCR nu poate pune la îndoială constatările factuale ale autorităţilor publice specializate care au avut incidenţă în procesul electoral, însă are competenţa să decidă dacă neregulile astfel constatate au avut gravitatea necesară care să impună anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României.
„În cazul României, neregulile determinante pentru anularea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului, așadar caracterul corect al alegerilor, ca expresie a suveranității. În afara cauzelor determinante, au existat și epifenomene, elemente adiacente generate de conduita unor partide în campania electorală, deja cunoscute de public, care, la rândul lor, au contribuit la influențarea rezultatului alegerilor”, a mai spus Marian Enache.
Întrebat dacă „există posibilitatea unei erate pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale”, el a spus: „Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor.”
Președintele CCR a subliniat că mediul digital poate deveni un instrument de influență greu de controlat și care poate altera procesul democratic.
„Cu siguranță, dacă ele nu sunt reglementate juridic și nu îndeplinesc condiția transparenței, caracteristică intrinsecă a oricărei societăți democratice. Aceste mijloace, care fac parte din următorul val al tehnologiei, comportă o serie de riscuri și imprevizibilități, care, dacă nu sunt controlate juridic, pot aduce mari prejudicii dificil de identificat sub aspectul generării lor, după cum prin utilizarea lor corectă, din punctul de vedere al algoritmilor, pot genera și beneficii societății. Platformele social-media, fiind subreglementate, se situează într-o zonă volatilă, care pot genera o manipulare a informației și o dezinformare masive, dificil de decriptat într-un timp record sau relativ scurt”, a mai spus Marian Enache.
Conform președintelui CCR, în Hotărârea nr. 32/2024, privind anularea alegerilor, Curtea a motivat faptul că neregulile constatate au avut un impact major şi determinant asupra rezultatului electoral.
”De altfel, în acest sens, proiectul de raport al Comisiei de la Veneţia (paragrafele 43, 59 şi 77) chiar confirmă că anularea procesului electoral nu poate fi realizată decât în condiţiile exigenţelor mai sus menţionate, care, de altfel, au fost valorificate de CCR. Motivarea Curţii Constituţionale respectă principiul transparenţei şi verificabilităţii informaţiilor utilizate în argumentare atât prin indicarea lor, cât şi printr-o evaluare corespunzătoare a documentelor furnizate de autorităţile publice specializate”, a subliniat preşedintele CCR.
El a precizat că, atunci când vorbeşte despre ”autorităţile specializate ale statului”, se referă la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
”Această autoritate publică este înscrisă în Constituţie şi are un rol esenţial organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională (art.1 19 din Constituţie). CSAT a fost acea autoritate care a conchis că au existat interferenţe în desfăşurarea procesului electoral printr-un comunicat care a sintetizat informaţiile primite prin Notele informative emise de serviciile de securitate ale statului”, a argumentat preşedintele CCR.
