Premiul Nobel 2025 pentru Medicină acordat pentru o descoperire care schimbă tratamentele pentru cancer și boli autoimune

×
Publicitate

În 2025, Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirile lor fundamentale despre mecanismele care țin sistemul imunitar sub control.  

Prin munca lor de pionierat, Brunkow, Ramsdell și Sakaguchi au adus lumina într-un domeniu crucial al imunologiei: cum ținem sistemul imunitar „în frâu” fără să-l înăbușim.

Premiul Nobel pentru Medicină 2025 recunoaște nu doar descoperirile fundamentale, ci și potențialul lor terapeutic uriaș. În anii ce vin, putem aștepta tratamente revoluționare pentru boli autoimune, terapii anticancer și progrese în domeniul transplanturilor — toate construite pe bazele descoperite de acești oameni de știință de top, se arată pe siteul oficial al Premiilor Nobel.

De ce merită acest Nobel?

Sistemul imunitar este esențial pentru protejarea corpului împotriva virusurilor, bacteriilor și altor agenți patogeni. Dar ce îl împiedică să devină „prea entuziast” și să atace propriile celule?

Până în anii ’90, se considera că „toleranța centrală” (adică eliminarea limfocitelor T care recunosc țesuturi proprii în timus) era soluția completă. Însă realitatea s-a dovedit a fi mai complexă: sistemul are nevoie și de un mecanism de reglementare periferică, explică reprezentanții Institutlului Nobel, care decid câștigătorii.

Cercetările laureaților au adus clarificări esențiale:

Shimon Sakaguchi a propus ideea că există celule T cu rol de „gardieni” care suprimă reacțiile imunologice excesive.

Mary Brunkow și Fred Ramsdell au identificat gena FOXP3 în șoarecii suferinzi de mutația „scurfy”, care suferă de manifestări autoimune violente. Această genă a fost legată de funcționarea celulelor T reglatoare.

Astfel, aceste descoperiri au pus bazele unui domeniu nou de cercetare și au stimulat dezvoltarea unor terapii promițătoare pentru boli autoimune, cancer și pentru optimizarea transplanturilor.

Ce sunt celulele T regulatoare și de ce sunt atât de importante?

Celulele T regulatoare (sau Tregs) reprezintă acea categorie de celule care mențin „pacea” în sistemul imunitar, prevenind atacurile împotriva propriei structuri biologice.

Ele acționează în periferie (adică în afara timusului) pentru a suprime alte celule T care ar putea să reacționeze împotriva țesuturilor proprii (fenomenul de toleranță imună periferică).

Mai mult, aceste celule se activează după ce un răspuns imun a eliminat un patogen, pentru a „domoli” reacția și a preveni daune colaterale.

Cum pot fi folosite descperirile în domeniul imunologiciei pentru tratarea cancerului

În cazul cancerului, tumorile pot „atrage” astfel de celule, creând o barieră ce împiedică sistemul imunitar să le distrugă. În bolile autoimune, ideea este să stimulezi producția sau funcția acestor celule pentru a reduce reacțiile nedorite.

Descoperirile laureaților au deschis drumul spre terapii inovatoare:

- În boli autoimune: se testează metode de stimulare a celulelor T regulatoare, inclusiv cu interleukina-2, pentru a tempera răspunsul imun excesiv.

- În transplanturi: creșterea numărului de Tregs poate preveni refulgerea organului donat.

- În cancer: invers, se caută moduri de a inhiba Tregs locale din mediul tumoral, astfel încât să permită sistemului imunitar să atace tumora mai eficient.

Cine sunt laureații Nobelului pentru Medicină 2025

Mary E. Brunkow (n. 1961) – În prezent lucrează la Institute for Systems Biology, Seattle.

Fred Ramsdell (n. 1960) – Consilier științific la Sonoma Biotherapeutics, San Francisco.

Shimon Sakaguchi (n. 1951) – Profesor distins la Immunology Frontier Research Center, Osaka. 

Articol recomandat de sport.ro
Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat
Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat
Citește și...
Un copil de 3 ani a fost ucis de câini fără stăpân, în Vrancea. Trupul i-a fost găsit într-un canal plin de gunoaie

Apar noi informații în cazul șocant din județul Vrancea unde un copil de 3 ani a fost atacat de câinii fără stăpân, iar rănile i-au fost fatale.

Sorin Oprescu, audiat luni în Grecia. România cere din nou extrădarea fostului primar al Capitalei

Fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, reținut sâmbătă în Grecia, va fi audiat astăzi de un procuror din Republica Elenă. Autoritățile române încearcă pentru a doua oară să obțină extrădarea lui.

Un băiat de 17 ani a aruncat o sticlă în capul unui polițist. O altă fată, de 21 de ani, a spart luneta autospecialei

Un adolescent de 17 ani şi o tânără de 21 de ani sunt cercetaţi de procurorii din Reşiţa pentru ultraj, adolescentul fiind arestat preventiv pentru 30 de zile.

Recomandări
Protestul ciobanilor, „deturnat” și transformat într-o confruntare violentă. Analist: „În mulțime au fost infiltrați”

Scene violente și haos în centrul Capitalei. Un protest al ciobanilor veniți din toată țara s-a transformat într-o confruntare între manifestanți și jandarmi. 

Ce variante de guvern propun PSD, PNL, USR și UDMR. Nicușor Dan ar putea desemna joi un nou premier

Deși președintele a anunțat că vrea să aibă consultări și să desemneze un nou prim-ministru săptămâna aceasta, pozițiile partidelor au rămas neschimbate.  

Statul a mutat problema urșilor la primării. Ce trebuie să facă edilii atunci când salbăticiunile intră în localități

Când ursul intră într-o localitate, primarul trebuie să decidă ce face cu el. Campania Știrilor PRO TV - „Țara dintre oameni și urși” - vorbește, marți, despre faptul că statul a mutat problema urșilor în brațele autorităților locale.