Populația României este în scădere. Pe termen lung, veștile nu sunt deloc bune
Suntem tot mai puțini. Stau mărturie datele Institutului Național de Statistică. Față de anul trecut, populația rezidentă a României a scăzut cu peste 140 de mii de persoane, cam câți locuitori are un oraș de dimensiuni medii.
Pandemia a ucis zeci de mii de oameni, dar s-au născut și mai puțini copii. Partea bună este că numărul românilor care au plecat în străînătate este mai mic că în anii trecuți.
19.186.000 de români sunt în țară, potrivit INS. Față de anul trecut, suntem mai puțini cu 142 de mii de persoane - cu alte cuvinte a dispărut un oraș că Sibiul - și este cea mai mare scădere din ultimii ani. Dacă ne uităm la acest grafic vedem că în 2020 am avut o scădere de sub 100 de mii.
Evident, cauza principal[ a fost pandemia prin care am trecut în 2020, pentru că s-au stins mai mulți oameni decât în mod obișnuit. Sporul natural a fost negativ, cu o diferența de 120.000 de persoane între numărul celor decedați și numărul copiilor care au venit pe lume. Că avem spor natural negativ nu mai este o noutate, n-a mai fost pozitiv din 1990. Dar iată că acum avem o diferența dublă față de 2019, de exemplu.
Cealaltă cauz[ este migrația. Aici veștile sunt ceva mai bune. Diferența între cei care au plecat din România și imigranți a fost mai mică decât în ultimii ani - aproape 29.000 de persoane, cu minus - poate fi chiar un merit al pandemiei, căci călătoriile au devenit dificile.
Au plecat așadar mult mai puține persoane decât în anii trecuți. 2016, de exemplu, când aveam un sold al migrație tot negativ - o diferența de peste 76.000 de persoane.
Care sunt consecințele? În primul rând vorbim de o îmbătrânire accelerala a populației. La fiecare 100 de persoane tinere, adică sub 15 ani, așa definește Institutul Național de Statistică, sunt 124 de vârstnici, peste 65 de ani. În timp ce anul trecut erau numai 121 de vârstnici la 100 de tineri. O creștere destul de mare, dar deloc surprinzătoare, spun sociologii.
„Adevărata surpriză este că trec ani, chiar decenii, în care nu se întâmplă nimic sau mai nimic în planul politicilor publice. Pe termen mediu, 5-10 ani, este riscul unei crize a capitalului uman în românia. Pe termen mediu și lung este o presiune pe sistemele de asigurări sociale, în special pe sistemul de pensii.
Iar consecința sau la ceea ce ne putem aștepta este o creștere a presiunii pentru retragerea statului din sistemul de asigurări sociale, respectiv pentru continuarea privatizării sistemului de pensii”, spune Iulian Stănescu, sociolog.
Iar pe termen și mai lung, veștile nu sunt deloc bune.
„Dacă vom continuă în același ritm, este estimat că în 2060 populația rezidență a româniei să ajungă la aprox 13 milioane de locuitori, un număr care sigur că e de natură să îngrijoreze, pentru că mai puțînă populație înseamnă mai puțin potențial economic pentru o țară”, transmite Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al INS.
Recensământul populației programat pentru anul acesta a fost amânat și va fi făcut în primăvară anului viitor. Datele vor fi colectate și online.
