Istoricii au putut cerceta, la Corabia, în județul Olt, vestigiile podului construit în vremea împăratului Constantin cel Mare, care, în mod normal, sunt complet inaccesibile.
Iar descoperirile făcute sub apă, aduc noi informații despre una dintre cele mai impresionante construcții ale antichității.
De câteva zile, experții în arheologie submarină coboară în apele Dunării pentru a cerceta vestigiile. Au ajuns până la cinci metri adâncime, profitând de nivelul scăzut al apei și de curenții mult mai slabi.
Istoricii au găsit elemente vechi de aproape 1.700 de ani, care schimbă ceea ce se știa până acum despre construcție. Printre acestea, blocuri de piatră prinse între ele cu scoabe metalice și elemente din plumb topit.
Mirela Trandafir, manager serviciul cultural Primăria Corabia: "În vechile cercetări arheologice, suprastructura ar fi fost din lemn, dar acum se infirmă acest lucru”.
Inaugurat în anul 328 d.Hr, în prezența împăratului Constantin cel Mare, podul asigura legătura strategică între teritoriul bizantin al țării noastre și zone din Bulgaria de astăzi. Împăratul dorea recucerirea teritoriilor de la nord de Dunăre și asigurarea unei rute rapide pentru campaniile sale militare împotriva triburilor barbare.
Din păcate, construcția a avut o durată de viață activă doar de câteva decenii, fiind distrusă parțial de viiturile puternice al fluviului și de atacurile populațiilor migratoare.
Podul de la Corabia era una dintre cele mai mari construcții inginerești ale antichității târzii. Avea 2.437 de metri și traversa Dunărea.
Timp de aproape 1.700 de ani, vestigiile au rămas ascunse sub apă. Acum au fost aduse la muzeul din Corabia, unde au fost preluate pentru conservare și cercetare.
Scăderea Dunării a permis și studiul ruinelor de la Podul lui Traian, făcut de Apolodor din Damasc. Istoricii noștri au cerut și sprijinul autorităților din Serbia pentru a putea analiza și vestigiile aflate pe celălalt mal al fluviului.
