Judecătorii au luat decizia joi seară, după ce procurorii au cerut arestarea celor șase. Anchetatorii susțin că au inclusiv interceptări telefonice, din care ar reieși că asociația familiei Pașca era doar un paravan pentru obținerea de sume impresionante de bani.
Suspecții au respins toate acuzațiile. Atenție, urmează informații care vă pot afecta emoțional!
Reporter: Care credeți că va fi sentința?
Viorel Pașca: „Nu știu care cred, dar care sper, aia știu. Nu știu la ce să mă aștept. Dar, oricum ar fi, eu sunt împăcat cu mine.”
Avocat: „Dacă la un dosar cu asemenea acuzații n-a dispus nici măcar arest, nici măcar arest la domiciliu, atunci ar trebui să vă puneți cu toții o întrebare: cam cum e acest dosar.”
Procurorii DIICOT spun că bolnavii de pe urma cărora familia Pașca nu reușea să obțină bani erau refuzați sau trimiși înapoi în spitale.
„În măsura în care persoanele nu se potriveau acestui profil favorabil exploatării (nu exista posibilitatea obținerii de venituri pe seama acestora), Pașca Viorel-Teodor refuza să le primească sau, la scurt timp după primirea lor și după ce constata că nu poate obține sume de bani pe seama acestora, le returna instituțiilor de unde proveneau.”
Pașca: „Doar 25% din bolnavi aveau venituri”
Anchetatorii afirmă în referat că, în unele cazuri, pacienții refuzau inițial să le dea îngrijitorilor parolele cardurilor pe care primeau pensia, dar cedau după ce li se spunea că pensia va fi încasată de Pașca Viorel cât timp vor sta acolo. De altfel, la percheziții au fost găsite într-un seif 217 carduri bancare, 19 carduri sociale, dar și sume de bani în lei și valută.
Viorel Pașca: „În condițiile în care, din 400 de bolnavi, cred că 100 aveau venituri – deci 25% – și alea mici, mărunte, cu ce bani m-am îmbogățit sau am luat de la ei?”
În clădirile asociației sale, Viorel Pașca ar fi găzduit timp de 17 ani peste 3.300 de persoane, iar până în prezent aproximativ 1.020 de persoane au murit, arată procurorii. Aceste decese au fost toate înregistrate în Dumbrava, județul Bihor, ridicând astfel rata mortalității la nivelul comunei de trei ori față de media națională.
Pentru a aduna probe privind infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile, procurorii DIICOT s-au folosit și de o investigatoare sub acoperire.
„Astea chiar sunt prostii”
Aceasta le-ar fi spus că fostul primar al comunei a făcut o plângere către Comisia Parlamentară pentru Abuzuri, în care a spus că persoanele decedate introduse în saci de plastic ar fi fost abandonate pe spațiul public. Tot ea a povestit și faptul că cei mai mulți nu ar fi avut o înmormântare decentă și că „(deși se invocau o serie de cheltuieli aferente înmormântării, în fapt,) sicriele erau achiziționate și folosite doar în situația beneficiarilor decedați în spital (pentru a păstra aparența unei înhumări decente), în rest (se foloseau sicrie construite în cadrul locațiilor) (...) erau înmormântați în niște scânduri de lemn, bătute cu cuie, în formă de sicriu, și înmormântați în ele.”
Viorel Pașca: „Faptul că i-ați băgat în saci... astea chiar că sunt prostii, domnule. Niște tâmpenii. Nu e adevărat, domnule!”
Procurorii susțin că persoanele angajate ca asistenți medicali nu aveau niciun fel de pregătire în domeniul medical. Din mai multe interceptări analizate de anchetatori ar reieși că îngrijitoarele nu știau ce tratamente să administreze, iar în unele cazuri nu le furnizau pacienților nici măcar medicamentele prescrise de medicii din spitale.
„Omul nu mai poate de durere că e în metastaze, de săptămâni întregi ele nu-i dau morfină.”
Viorel Pașca: „Bolnavii veneau în stare critică. Pozele pe care le-au afișat ei sunt zero – alea sunt după ce s-au vindecat. Am avut om nu avea jumătate de față. L-am dus la spital – știți cât l-au ținut? Nici o zi! Nici nu l-au internat!”
Din referatul procurorilor reiese că sute de persoane au fost trimise de instituții ale statului – primării, DGASPC și spitale – în centrele lui Pașca, iar autoritățile locale și centrale au avut de-a lungul timpului contacte cu Viorel Pașca.
Viorel Pașca: „Am scris miniștrilor și pe Facebook: «Veniți și luați-i, dacă credeți că nu sunt în regulă!»”
Abia anul trecut, în iulie 2025, Ministerul Muncii a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, după mai multe controale la DGASPC Mehedinți și Bihor.
Situație neașteptată la Râmnicu Vâlcea
Ministerul Muncii a anunțat că persoanele de la Dumbrava au fost preluate de 20 de Direcții de Asistență Socială. O situație neașteptată a apărut la Râmnicu Vâlcea, unde au ajuns 58 de oameni cu nevoi speciale și probleme medicale serioase. Autoritățile locale se așteptau însă la 29, așa cum fusese stabilit inițial.
Adrian Iliescu, vicepreședinte CJ Vâlcea: „Probabil că a fost o acțiune pe repede-înainte, având în vedere că a fost neprevăzut. Se va remedia.”
Mulți vorbeau doar maghiară și nu aveau acte la ei. A durat câteva ore până au fost repartizați către alte centre din Vrancea, Giurgiu, Alba, Timiș și Brașov.
Aproximativ 300 de persoane s-au adunat în Piața Unirii din Oradea pentru a-l susține pe Viorel Pașca.
Participanții au spus rugăciuni și au afișat diferite mesaje de solidaritate, precum: „Suntem alături de familia Pașca. Adăpost sigur.”
