Parintele Valerian de la Iezer, despre taina gasirii lui Dumnezeu. Cine sunt martirii timpurilor noastre

Este reteta dupa care pustnicii retrasi se ghideaza pana la sfarsitul zilelor. O reteta care pentru multi poate fi imposibila sau exagerata. Este insa calea prin care multi si-au gasit linistea si pe Dumnezeu.

"Cum ajungi sa te impaci cu tine? Admitand suferinta. admitand ca esti cel mai mare pacatos din lume. Si in secunda aia Dumenzeu trimite putere. Trimite lumina. Umblati in lumina pentru ca suntetii fii ai luminii. Nu ne spune asa Domnul? Dar intervine comoditatea... comoditatea, lenea, iubirea de sine, iubirea de arginti, judecarea aproapelui, mandria, trufia, judecarea aproapelui, mania. Dar pe astea le poti dobori pentru ca ele nu au putere decat daca le alimentez eu cu putere. Dar daca tu te calci in picioare si aspiri la Hristos si spui Crucifica-ma si pe mine. Si El spune: Eu da, ia-ti crucea si urmeaza. Urmeaza pe drumul calvarului pe care l-am strabatut Eu. Pai nu pot domnule, stai putin. Nu pot parinte sa postesc. Ma doare stomacul. Lasa ma, te doare 2-3 zile, dar dupa aceea ai sa vezi ca nu te doare. Nu ca eu am... pai, daca ai astea... daca hotarasti ai sa vezi ca drumul calvarului nu e calvar. Nu e iti spune Domnul pentru ca Eu l-am trait. Pe tot pentru voi toti si drumul calvarului nu este decat in mintea voastra si in pactul cu Satana. El nu mai este. Si pe Cruce stau Eu pana la a doua venire si sunt si sus cu Tatal pe tron si pretutindeni. Dar pe Cruce sunt Eu rastignit. Adica cine esti tu ba? Eu sunt calea adevarul si Viata, Lumina bucuria lumii. Si cand te rastignesti de El dai. Si atunci te intreb ce rastignire mai e asta? De ce sta omul ca nebunul in pustie si e fericit? Fericit inca de aici. Fericirea nu e decat acolo. Aici nu e posibila. Si de aici incepe sa fie fericit.”

“Am stat si eu prin pustie. Dar asta nu inseamna ca eu sunt pustnic”, spune parintele Valerian. "Am stat si ce bine a fost. Mi s-a spus sa ma intorc si m-am intors. Era tare bine. Sigur ca acolo se cere putin mai multa rugaciune, mai multa atentie. Ca imi spuneau pustnicii adev ca acolo e full contact. Si atunci nu te mai joci, stii? Aici in lume mai o vodca, mai o intalnire, mai ne ducem, ne hlizim...mai imi cumpar o masina, mobila noua, chestii. Acolo...vrei ceva? Cere, imi zice Domnul. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluieste ma pe mine pacatosul. Ce iti e? Mi-e foame. Na. iti mai e foame? Nu.”

Citește și

Legi fara cap pentru copiii fara parinti. "Vin inapoi numai paduchi, batuti si speriati, si nu-i putem primi"

Am venit in fata parintelui cu o multime de intrebari. L-am intrebat daca noi mai pastram si intelegem sensul si valoarea sarbatorilor. “Daca te duci in magazine, toti suntem acolo. Pantecul, pantecul, pantecul tata. De ce le amestecam asa? De prosti. De necredinciosi. De independenti. De faptul ca vrem sa fim liberi cugetatori. Si ne folosim de sarbatoare ca o petrecere lumeasca nu duhovniceasca. Nu ma bucur ca a inviat Hristos. Si ca aceasta urare anihileaza timpul. Nici macar nu vedem ca in secunda in care spunem Hristos a inviat timpul nu mai exista. Hristos a inviat in trecut, acum, pentru viitor. Hristos a inviat. Atat de simplu. Adevarat a inviat. Si gata. Ai castigat nemurirea. Si ce urmeaza? O friptura buna...eee, gata. Si Domnul are rabdare ca stie. Si ce a mai facut Domnul? A suferit pentru noi. Si atunci daca eu sufar putin incep sa ma curat. Stii ce e complicat? Despatimirea e cumplit de complicata. Restul nu enimic complicat. Pentru ca nu mai suntem in stare decat foarte putin sa ne adancim. Sa ne ridicam mintea la cer. Si atunci e foarte simplu. Exemplu asta este. Radacinele taranului ala simplu si analfabet care stia mai mult decat oricine. Copiii astia mici care dau niste raspunsuri de ramai cu gura cascata. Au mintea curata. Si atunci Duhul Sfant coboara in ei. Gaseste salas. Se odihneste. Asta e termen. Se odihneste Duhul sfant in ei.”

“Era o fetita si era la Frasinei iarna grea si era zapada. Si ne-am trezit cu parintii ei si cu ea. Ea mai avand o sora si un frate ne-am trezit cu ea acolo si am incremenit cand am vazut ca a urcat muntele. Si am zis cum ati ajuns pana aici. Si taticul a zis ca a implinit 7 ani si a zis ca vrea sa se spovedeasca. Asa dai de Dumnezeu tata. Nu stand in pat fumand, sa vezi filosofii, chestii, bai fi atent ce stiu eu, am citit toate cartile lumii. Daca nu apare suferinta in viata omului atat nu ai cum sa dai de Dumnezeu pentru ca El nu are cum sa isi arate bunatatea lui, puterea lui si ca el le face pe toate. Asta e paradoxul ortodoxiei. Le intoarce pe dos. Zice fericiti cei prigoniti. Pai sa fi tu prigonit. Ca de ce sa fiu eu? Fericiti cei ce plang. Sa fi tu fericit. Du te de aici, ba, lasa ma in pace. Sunteti dementi. Da, domnule. Eu stiu ca atunci cand plang pentru pacatele mele simt o usurare sufleteasca pe care n-am simtit-o niciodata. O bucurie extraordinara. care nu se poate traduce in altceva”.

“Ia uitati-va la sirienii aia carora li se taie gatul si care sunt filmati. Ia intrebati detinutii politici care mai exista... Cum frate, tu pentru Hristos si tara te-ai sacrificat si ce a urmat? Cum ti-a rasplatiti tie Hristos? Dandu te pe mana securistilor? Domnule, nu securistii mi-au facut...situatia in care eram m-a salvat. Cum te a salvat ca te a bagat in puscarie 21 de ani? Da. Acolo L-am intalnit pe Hristos.”

Aici, la Iezer, au vietuit pustnici. Acum, traiesc 25 de maicute pe care parintele le viteaza din cand in cand. Sa stai langa el e o lectie. Tot timpul are ceva de impartasit si te incarca de caldura si o energie buna de parca ai vrea sa opresti timpul, sa-i stai aproape si sa-l asculti mai mult. “Ca sa ai o rugaciune buna trebuie sa ai o hrana buna. Nu merge rugaciunea daca te indopi. Si alimentele astea pe care le bagam sunt toxice. Si multi intreaba: parinte de ce nu merge rugaciunea? Pentru ca nu stii sa mananci”, spune el.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale