Paradox românesc: orașe cu toalete în spatele curții și sate ultramoderne

Se întâmplă asta şi pentru că, din nepăsare, autorităţile n-au mai adaptat statutul localităţilor la situaţia lor reală. Un studiu al Băncii Mondiale, privind migraţia forţei de muncă, ne sugerează să ne concentrăm pe dezvoltarea zonei urbane dacă vrem să progresăm.

În oraşul Răcari, din Dâmboviţa, trăiesc 7.000 de oameni. Mulţi, deşi stau la bloc, au sobe şi cresc găini.

Marin Drăguț, locatar: ”Am în jur de 50 de găinuşe, cocoşei, puicuţe.”

Deşi sunt multe astfel de situaţii bizare, legiuitorul consideră că o aşezare poate să devină oraş dacă 75% dintre cetăţeni nu lucrează în agricultură, 70% dintre locuinţe sunt alimentate cu apă curentă, 35% au încălzire centrală, iar 50% dintre străzi au canalizare.

Citește și

Cât de rezistente sunt blocurile româneşti la cutremure. Harta orașelor vulnerabile

O femeie nu știe că de 13 ani localitatea în care stă este oraș: 
”Nu ştiam, de unde să ştiu? Cine ne anunţă şi pe noi? WC-ul e în curte!”

Marius Caraveteanu, primarul oraşului Răcari: ”Este un oraş în curs de realizare. Dacă în hârtie suntem de ceva vreme, dacă privim în jur, totuşi putem spune fără a exagera cu nimic, ne apropiem mai mult de o zona rurală.''

Exact pe dos stau lucrurile în comunele din vecinătatea marilor oraşe: Cluj, Timişoara, Iaşi sau Braşov.

La Cristian, în judeţul Braşov, de pildă, funcţionează câteva firme puternice, cu mii de angajaţi. Din taxele lor, locul s-a modernizat complet.

”Tot ce vrem: gaz, canalizare, cablu, ca la oraş. Nu vrem să devenim oraş? Suntem bine cum suntem la comună. E mai linişte, alte taxe, vrem să fim comună, o comună frumoasă, fruntaşă”, spun localnicii.

Comuna are grădiniţă privată, afterschool, dispensar medical, locuri de joacă pentru copii, sala de spectacole şi 200 de locuri de cazare pentru turişti. Recent, a găzduit un festival cultural de anvergură.

Gicu Cojocaru, primar: ''Ponderea locuitorilor care lucrează în agricultură a scăzut, undeva la 1, 2 la sută din cristoloveni se ocupă cu agicultură. În permanentă se fac planuri urbanistice, comuna se dezvoltă."

Şi la Sânpetru, tot în judeţul Braşov, au apărut mai multe ansambluri rezidenţiale. La parterul blocurilor cu doar două etaje sunt farmacii, magazine alimentare şi chiar saloane de înfrumuseţare. În centru, tronează o banca şi un supermarket, dar şi un cabinet medical deschis inclusiv în weekend.

Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, dacă aceste localităţi s-ar transforma în stateliti ai oraşelor vecine, ar avea numai de câştigat. Astfel, transportul public şi toate reţelele edilitare ar fi integrate. Comunele bogate nu vor însă să-şi piardă independenţa.

Articol recomandat de sport.ro

Obiceiul cu care Arnold Schwarzenegger lasă mască orice om: „Îl savurează în loc de desert”