Într-un interviu realizat de jurnalistul Camelia Donțu pentru ȘtirileProTV.ro, ministrul a vorbit despre cheltuielile pentru apărare, ajutorul pentru Ucraina, retragerea trupelor americane din Europa și vizibilitatea diplomației române la Bruxelles.
„Nu putem să cerem aliaților o contribuție semnificativă dacă noi nu facem propriile eforturi"
La summitul NATO de la Haga din 2025, statele membre au convenit să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035, din care 3,5% pentru apărarea de bază, iar restul pentru cheltuieli conexe.
Ministrul de Externe a subliniat că România se află acum pe un drum bun și că eforturile sale sunt recunoscute în interiorul Alianței.
„România este într-un moment bun din acest punct de vedere. Pe de o parte, pentru că Guvernul României, împreună cu președintele României, au clarificat față de partenerii strategici că, pentru noi, investiția în apărare este esențială. În primul rând, pentru că noi nu putem să fim țara cu granița cea mai lungă, cu războiul, războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și să cerem aliaților noștri o contribuție semnificativă. Dacă noi, în dreptul nostru, nu facem propriile eforturi pentru a crește apărarea, pe de o parte, și capacitatea de descurajare, pe de altă parte", a declarat Oana Țoiu.
Întrebată dacă poate confirma că nivelul actual al cheltuielilor se află în jurul a 2,4% din PIB, ministrul nu a dat un răspuns concret, dar a asigurat că România și-a îndeplinit obiectivele pentru execuția bugetară a anului trecut și că planificarea pentru acest an este, de asemenea, în regulă.
„În acest moment noi ne-am îndeplinit obiectivele pentru execuția bugetară pe anul trecut și suntem în planificarea bugetară aprobată de Parlament pentru anul acesta, de asemenea, pe traiectoria pe care ne-am asumat-o", a spus Țoiu.
Autostrada spre Moldova, calculată ca investiție în apărare
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale declarațiilor ministrului vizează modul în care România intenționează să atingă procentul de 5% din PIB asumat la Haga. Din această sumă, 1,5% se referă la investiții cu utilizare duală, adică proiecte care servesc atât scopuri civile, cât și militare.
Ministrul a dat ca exemple concrete autostrada spre Moldova și investițiile în portul Constanța.
„La ce mă refer? În angajamentul de 5% pe care l-ați menționat dumneavoastră, 1,5%, de fapt, se referă la costurile cu utilizare duală. În cazul României, asta înseamnă câteva proiecte strategice pe care de prea multă vreme le-am amânat. Finalizarea autostrăzii spre Moldova. De ce este asta ceva ce poate fi calculat ca și investiție în apărare, este pentru că mobilitatea militară, mai ales către zonele de risc, și aici vorbim, evident și de vecinătatea cu Ucraina, este esențială", a explicat Țoiu.
Practic, prin prisma angajamentelor NATO, România poate accesa finanțări europene pentru proiecte de infrastructură care, altfel, ar fi rămas blocate ani buni. Ministrul a subliniat că miza nu este doar securitatea, ci și economia și locurile de muncă din regiunile vizate.
„Deci, angajamentul României în dreptul angajamentului summit-ului de la Haga-NATO, nu are efect doar din perspectiva securității sau al apărării, ci pentru că Europa a înțeles riscul mai ridicat și nevoia mai mare de a pune propriile resurse pe masă. Asta a deschis ușa pentru România și la finanțări pentru proiecte strategice, așa cum este autostrada, așa cum stă o parte din investițiile în portul Constanța", a adăugat ministrul.
Ajutorul pentru Ucraina: o investiție directă în securitatea NATO
În ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, secretarul general NATO, Mark Rutte, a propus la un moment dat ca fiecare stat membru să aloce 0,25% din PIB pentru sprijinul Ucrainei, chiar dacă nu există unanimitate în acest moment în această privință.
Oana Țoiu afirmă că sprijinul pentru Ucraina nu este separat de apărarea spațiului aliat, ci face parte din ea.
„Investiția în capacitatea Ucrainei de a face față atacului Rusiei este de fapt, o investiție directă și în securitatea teritoriului aliat și specifică a Europei. Pentru noi, pe flancul estic, este cu atât mai important", a declarat ministrul.
Ea a recunoscut că există state membre care sunt mai departe geografic de conflict, dar care înțeleg totuși nevoia de a contribui, tocmai pentru a nu lăsa riscul să se apropie de propriile granițe.
„Sunt, mai ales în zona nordică, țări care contribuie semnificativ și inclusiv noi, în dreptul României, am apreciat de fiecare dată asta, pentru că, evident, noi, fiind un stat de graniță cu războiul, este cu atât mai important ca Rusia să nu poată să avanseze", a spus Țoiu.
Retragerea trupelor americane: „Nu ne putem baza pe o predictibilitate semnificativă"
Întrebată despre retragerea trupelor americane din Europa, anunțată de președintele Donald Trump. ministrul a recunoscut că toată lumea din NATO ar fi preferat un scenariu diferit.
„Evident că toată lumea din cadrul NATO ar prefera un scenariu în care să vorbim de întărirea prezenței SUA, nu de micșorarea prezenței SUA pe continentul european", a spus Țoiu.
Ministrul a explicat că retragerea nu este o pedeapsă față de Europa, ci reflectă o realitate strategică globală: SUA realocă resurse în zona Indo-Pacific, unde sunt implicate și Japonia și Coreea de Sud.
Întrebată dacă ne putem aștepta și la alte retrageri neanunțate, Oana Țoiu a răspuns că ... niciun ministru de Externe nu se poate baza pe o ”predictibilitate” din partea administrației Trump:
„Cred că nu știu în acest moment niciun ministru de externe dintre cei care ne vom întâlni în seara asta și mâine, care să se poată baza cu totul pe o predictibilitate semnificativă a deciziilor dinspre Statele Unite ale Americii. Cred că ne putem aștepta că își vor urmări obiectivele pe care le-au anunțat. E coerent din acest punct de vedere. Nu cred că ne putem aștepta ca lucrurile să semene cu felul în care colaboram și comunicam înainte, în sensul în care deciziile în acest moment în Statele Unite ale Americii au cu totul alt ritm și, așa cum ați văzut și dumneavoastră și toți analiștii, de fapt, ele uneori tind să fie comunicate direct publicului, înainte să fie comunicate pe canalele diplomatice", a declarat ministrul.
Diplomația română, ”invizibilă” la Bruxelles
De asemenea, întrebată cum comentează articolul publicat de POLITICO, care susține că diplomația română este ”invizibilă” la Bruxelles și că există o comunicare slabă cu jurnaliștii, ministrul a recunoscut că există unele dificultăți, dar a insistat că lucrurile se schimbă.
„Da, o să dureze ceva ca instinctele pe care România și le-a construit în toți acești ani, inclusiv la nivelul diplomației, să se schimbe și să se adapteze vremurilor. Nu este o problemă pe care am rezolvat-o cu totul", a admis Țoiu.
Printre măsurile luate, ministrul a menționat recrutarea unei noi generații de diplomați, mai deschisă la comunicare online, lansarea unei rețele a profesioniștilor români din Bruxelles care activează în instituțiile europene, dar și prezența mai activă a premierului și a președintelui la întâlniri cu europarlamentari și decidenți.
„Diplomația este mai asertivă și se întâmplă pe multe linii în paralel. Se întâmplă la nivelul think-tank-urilor, la nivelul analiștilor, la nivelul opiniei publice. Iată că și acasă, de data asta, politica externă a ajuns să fie aproape zilnic în centrul dezbaterilor publice. Și asta înseamnă că avem nevoie să fim mai deschiși, mai din timp cu poziționările și negocierile României și acasă, ca să putem să fim și la Bruxelles", a mai afirmat ministrul de Externe.
Interviul integral poate fi urmărit în înregistrarea VIDEO din acest articol!
