(P) Cum arată comportamenul de economisire în funcție de vârstă. Gen Z vs Millenials
Contrar credinței populare, tinerii din Generația Z sunt mai orientați spre viitor decât generațiile anterioare, au un puternic simț al responsabilității și se concentrează pe investiții.
Raiffeisen Bank România și Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din București au realizat o cercetare despre cum arată comportamentul de economisire în funcție de vârstă și cum se diferențiază tinerii mileniali de tinerii din Generația Z.
Cum economisesc tinerii Gen Z față de milleniali
Studiul arată că în materie de economisire, românii preferă depozitele bancare. Ca o primă concluzie a studiului, persoanele de peste 65 de ani preferă depozitele la termen ca principală formă de economisire.
La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, 6%, adică Generația Z. Motivul este unul destul de clar: resursele financiare sunt limitate pentru că nu au un job sau experiență care să îi poziționeze mai sus în carieră și implicit să aibă un venit mai ridicat. Acestea sunt lucruri normale pentru orice tânăr aflat la început de carieră, însă există și componenta educației financiare.
O altă formă de economisire pentru persoanele de peste 55 ani este pensia facultativă sau Pilonul III. Ponderea celor de peste 55 de ani care participă la o astfel de pensie a crescut de la 6% la 22% din 2011 până în 2024.
Totuși, pandemia a avut și ea un impact destul de mare asupra comportamentului de economisire a românilor. Conform studiului, s-a remarcat o tendință de diversificare în ceea ce privește metodele de investire.
Portofoliul de economii al populației rămâne dominat de instrumente cu risc scăzut, cum sunt depozitele bancare, lucru care înseamnă că românii vor să fie siguri că economiile lor sunt în siguranță și nu vor să riște în privința lor. În iunie 2024, valoarea medie a unui depozit a ajuns la aproximativ 21.000 de lei (echivalentul a 4.100 de euro), în creștere față de anul trecut, când era în jur de 19.000 de lei.
Totuși, comparativ cu alte țări europene, valoarea medie a depozitelor deținute de persoanele fizice din România este printre cele mai scăzute, fiind depășită doar de Lituania. Aceasta este mult sub media zonei economice europene, care este de 19.000 de euro.
Pensiile private au început să devină o alternativă de economisire din ce în ce mai populară. Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creștere continuă. 740.000 de români erau înscriși în Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024 și, din totalul acestora, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a înregistrat o creștere semnificativă de la 6%, în 2011, la 22% în 2024. Însă, în ultimii 13 ani, participarea tinerilor sub 35 de ani, la Pilonul III, a scăzut, în timp ce participarea celor cu vârste între 30 și 44 de ani s-a menținut relativ stabilă, iar categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creștere moderată. Dacă ne uităm la contextul internațional, rata participanților voluntari la fondul de pensii se află printre cele mai reduse. De reținut este faptul că pensia de la Pilonul II este obligatorie pentru orice salariat de până la 35 de ani și opțională pentru persoanele cu vârste între 35 și 45 de ani. Pe de altă parte, pensia facultativă de la Pilonul III este complet opțională pentru oricine și reprezintă o formă de economisire pentru pensie.
Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, a subliniat importanța educației financiare. El a explicat că este esențial să înțelegem cum funcționează economia și cum să gestionăm eficient resursele. Petrescu a afirmat că trebuie să sprijinim tinerii, oferindu-le instrumentele necesare pentru a-și gestiona finanțele personale, prin investiții inteligente și promovarea economisirii. De asemenea, a subliniat că este important să avem politici care să încurajeze economisirea pe termen lung și să stimuleze investițiile în domenii strategice ale economiei, adaptându-ne în același timp la noile tehnologii și inovații financiare.
Economisirea și investirea se învață
Atât economisirea, cât și investirea, țin de educație, de nivelul de cultură generală și de competențele dobândite în cadrul facultății”, consideră Dorel Paraschiv, Prorector, Academia de Studii Economice din București.
De aceea, băncile își propun ca gradul de investire să crească din ce în ce mai mult și să învețe tinerii despre beneficiile investirii, dar și despre importanța educației financiare pentru un viitor bun. Dincolo de obiceiurile personale ale generațiilor, nivelul de educație și în special educația financiară sunt instrumente foarte importante pentru un trai confortabil. Înțelegerea diferitelor sisteme de economisire și de investire poate face diferența pe termen lung când vine vorba despre bani puși deoparte.
De altfel, decanul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE, Georgiana Camelia Georgescu, a oferit un sfat important. Ea recomandă crearea a cel puțin două tipuri de fonduri individuale care să ne ajute, în viitor, să economisim, indiferent cât de puține resurse avem și chiar dacă nu ne orientăm decizia financiară spre a economisi printr-un produs de tip depozit la termen sau să investim în titluri de stat, care sunt instrumentele de investiții cu cel mai mic risc”.
Depozitele în bănci - la ce nivel se află România
La nivel național, valoarea totală a depozitelor constituite în bănci de către populație și companii ajunge la 595 miliarde de lei, înregistrând o creștere anuală de 8,6% față de septembrie 2023, depășind astfel ritmul de creștere al creditării.
Aproape 60% din aceste depozite sunt deținute de populație. În România, există 16 milioane de titulari de depozite, dintre care 14,8 milioane sunt persoane fizice.
Gradul de incluziune financiară în rândul adulților din România a ajuns la 71%. În plus, 17% dintre cei bancarizați au depozite la termen, iar 17,5% au conturi de economii.
Potrivit Eurobarometrului, România nu mai ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește alfabetizarea financiară. Studiul OECD, care analizează situația în peste 26 de țări, arată că Italia se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește educația financiară, nu România.
Raportul de cercetare realizat de Raiffeisen și Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureștipoate fi accesat integral aici.
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
