(P) Investiţia în active riscante: Care e apetitul românilor față de risc și câți își permit să investească bani în active

Într-un peisaj economic marcat de incertitudini, investițiile în active riscante, precum acțiunile, atrag doar un segment redus din populație, conform unui proiect de cercetare privind comportamentul de economisire și investiții în rândul populației din România, efectuat de către Raiffeisen Bank România și Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Economisirea, ce variante preferă românii

Depozitele bancare sunt preferate de majoritatea românilor atunci când vine vorba de economisire. Totuși, nivelul acestor economii este cel mai scăzut din regiune, comparativ cu țări precum Bulgaria, Polonia sau Cehia. Tendința arată o încredere mai mare în metodele tradiționale de economisire, dar și o lipsă de familiaritate cu alte tipuri de investiții.

În general, persoanele cu vârste peste 65 de ani preferă depozitele la termen, în timp ce tinerii sub 25 de ani reprezintă doar 6% dintre deținătorii acestora. Printre factorii care influențează preferința pentru economisirea în bănci se numără educația superioară, stabilitatea locului de muncă, veniturile ridicate și accesul la servicii financiare, în special în mediul urban.

Investiția în fonduri de pensii facultative

Un segment tot mai mare de români își îndreaptă atenția către Pilonul III de pensii facultative, în vederea asigurării unui venit suplimentar la pensionare. Până la mijlocul anului 2024, peste 740.000 de persoane au aderat la Pilonul III, iar activele nete administrate de aceste fonduri au ajuns la un record de 953 de milioane de euro.

Citește și

(P) Comportamentul românilor față de pensie și alte produse de economisire

Cu toate acestea, participarea tinerilor sub 35 de ani la Pilonul III a scăzut semnificativ în ultimii ani. De cealaltă parte, categoria de vârstă 45-54 de ani a înregistrat o creștere moderată. Pandemia COVID-19 a constituit un moment de răscruce pentru mulți români, determinându-i pe cei cu ocupații stabile, precum medici, avocați sau manageri, să ia decizia de a contribui la aceste fonduri.

Investiții riscante - ce sunt și câți români acceptă provocarea

Când vine vorba de investiții riscante, cum ar fi acțiunile, profilul investitorului român este bine conturat. În general, investitorii activi pe piața de capital sunt bărbați cu studii superioare, venituri ridicate și cunoștințe financiare avansate. Totuși, numărul acestora rămâne scăzut, iar nivelul redus al alfabetizării financiare din România joacă un rol determinant.

Comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Polonia sau Croația, aversiunea față de risc a românilor este mai ridicată. Acest lucru se explică prin lipsa de încredere în piețele financiare și prin prioritizarea economiilor sigure. Totuși, tinerii sunt mai dispuși să își asume riscuri, în speranța unor câștiguri viitoare, spre deosebire de persoanele mai în vârstă, care preferă randamentele previzibile și care nu își permit, financiar vorbind, să își riște economiile.

Printre investițiile riscante se numără: acțiunile (deținerea unei părți dintr-o companie), fonduri de investiții (grupuri de active gestionate de un administrator).

Cine își permite să investească în active riscante?

Investițiile riscante, precum acțiunile, sunt preferate în special de persoanele cu venituri mari, care au capacitatea financiară de a face față unor potențiale pierderi. Pentru cei cu venituri reduse, prioritățile financiare se concentrează pe nevoile de bază, iar economiile disponibile sunt orientate către produse mai sigure.

Alfabetizarea financiară este un alt factor crucial. Persoanele cu cunoștințe financiare avansate și educație superioară sunt mai înclinate să exploreze opțiuni precum piața de capital. În lipsa acestor cunoștințe, riscurile percepute sunt mult mai mari, iar deciziile de investiție sunt evitate.

Ce înseamnă acest comportament pentru economie?

Nivelul scăzut de implicare a românilor în piața de capital și apetitul redus pentru risc afectează dezvoltarea piețelor financiare. Într-un context în care educația financiară din România este cea mai scăzută din UE, lipsa investițiilor în active riscante limitează oportunitățile de creștere economică.

În același timp, concentrarea pe economisirea tradițională indică o nevoie urgentă de programe care să promoveze incluziunea financiară și să reducă barierele în accesarea produselor financiare complexe.

Pentru a stimula investițiile în active riscante, România trebuie să adopte o strategie pe termen lung. Crearea unor programe de educație financiară și simplificarea accesului la produse financiare avansate sunt esențiale. De asemenea, dezvoltarea unor mecanisme care să reducă riscurile percepute ar putea încuraja mai mulți români să exploreze opțiuni de investiții mai diversificate.

Raportul de cercetare realizat de Raiffeisen Bank și Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din București poate fi accesat integral aici.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția americanilor când au văzut că pot da peste România la CM 2026

Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.