(P) Comportamentul românilor față de pensie și alte produse de economisire
Un proiect de cercetare realizat de Raiffeisen Bank în colaborare cu Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din ASE București scoate în evidență comportamentul financiar al românilor față de pensie și economisire, inclusiv investiții.
Cercetarea arată care sunt diferențele dintre România și alte țări din Uniunea Europeană, iar rezultatele arată o necesitate clară de educație financiară. Cum se raportează românii la pensie și ce metodă de a economisi bani preferă? Iată ce a dezvăluit studiul.
Depozitele bancare, prima alegere a românilor
Când vine vorba despre economisire, majoritatea românilor preferă depozitele bancare. Acestea rămân principala formă de economisire, deși nivelul depozitelor în România este unul dintre cele mai scăzute din regiune, comparativ cu țări precum Bulgaria, Polonia sau Cehia.
Datele din studiu arată că persoanele de peste 65 de ani au o preferință mai mare pentru depozitele la termen, în timp ce doar 6% dintre tinerii sub 25 de ani aleg această opțiune.
Factori precum nivelul ridicat de educație, veniturile stabile și accesul la servicii financiare în mediul urban contribuie semnificativ la aceste comportamente de economisire. Aproximativ 20% dintre cei care dețin depozite la termen au studii superioare.
Creștere semnificativă a Pilonului III de pensii private facultative
O altă tendință observată în cadrul studiului este creșterea numărului de români care aderă la Pilonul III de pensii private facultative. La sfârșitul anului 2023, activele nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative au depășit 953 de milioane de euro, un record istoric. Până la mijlocul anului 2024, aproximativ 740.000 de români erau deja înscriși în aceste scheme de economisire.
Pilonul III de pensii este una dintre formele în care românii economisesc pentru pensie. Pe lângă Pilonul I, adică pensia de drept la care ieși când ai împlinit vârsta legală de pensionară, există alte două piloane: Pilonul II de pensii este obligatoriu pentru persoanele de până la 35 de ani și facultativ pentru persoanele între 35 și 45 de ani. Pe de altă parte, Pilonul III de pensii este complet facultativ și este o pensie privată pe care românii o pot primi ori ca plată unică, ori ca tranșe lunare egale pe durata a cel mult 5 ani. În caz de deces, banii de la Pilonul III acumulați de persoană revin moștenitorilor legali sau testamentari.
Interesant este că procentul persoanelor de peste 55 de ani care contribuie la Pilonul III a crescut de la 6% în 2011 la 22% în 2024. Cu toate acestea, participarea tinerilor sub 35 de ani a scăzut, în timp ce contribuțiile celor cu vârste între 30 și 44 de ani au rămas constante. Stabilitatea locului de muncă și venitul sunt factori cheie în decizia de a contribui la o pensie facultativă.
Educația financiară, o provocare majoră
România se confruntă cu cel mai scăzut nivel de alfabetizare financiară din Uniunea Europeană (conform unui studiu realizat de Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române, doar 8% din populația României deține cunoștințe financiare elementare), ceea ce influențează semnificativ deciziile de economisire și investiții. Nivelul redus de educație financiară afectează inclusiv participarea pe piața de capital, unde românii sunt mult mai reticenți față de risc comparativ cu investitorii din alte țări.
Profilul investitorului român care activează pe piața de capital este bine definit: bărbat, cu studii superioare, venituri ridicate și un nivel mai mare de educație financiară. Totuși, investițiile în active riscante, precum acțiunile, atrag un segment mai mic de populație. Majoritatea preferă economiile sigure, precum depozitele bancare sau fondurile de pensii.
Diferențe între generații
Tinerii sunt mai dispuși să-și asume riscuri financiare, în timp ce persoanele mai în vârstă preferă investițiile cu randamente mai previzibile. Venitul joacă un rol semnificativ în determinarea toleranței la risc. Persoanele cu venituri mai mari sunt mai înclinate să investească în produse financiare riscante, având resursele necesare pentru a face față eventualelor pierderi.
Rezultatele studiului subliniază necesitatea implementării unor politici publice pentru creșterea nivelului de educație financiară. Alfabetizarea financiară este un factor determinant în modelarea comportamentului investițional, mai ales într-o piață emergentă precum cea din România.
Zdenek Romanek, Președinte și CEO al Raiffeisen Bank România, a declarat că acest tip de cercetare oferă perspective valoroase pentru înțelegerea factorilor care influențează deciziile financiare. "Valorificând aceste date, putem sprijini mai bine clienții în demersurile lor de a-și asigura un viitor financiar mai stabil pe termen lung", a precizat acesta.
Astfel, deși preferințele pentru economii sigure, precum depozitele bancare, rămân ridicate, interesul pentru investiții și pensii facultative este și el în creștere. Educația financiară și incluziunea financiară sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea unui comportament economic mai matur, care să susțină un viitor financiar stabil și sustenabil.
Raportul de cercetare realizat de Raiffeisen Bank și Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din București poate fi accesat integral aici.
Etichete: ASE, Raiffeisen Bank, studiu,
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
