Locul în care, de Vinerea Mare, au loc crucificări. Tradiția barbară atrage anual mii de turiști și creștini | GALERIE FOTO
Tradiția crucificărilor de Vinerea Mare a fost reluată, după o pauză de trei ani provocată de pandemiei de coronavirus, într-un sat din Filipine.
Tradiția sângeroasă atrage mii de credincioși și turiști în Filipine în perioada sărbătorilor pascale. Obiceiul este respins de biserica catolică.
Crucificările din satul San Pedro Cutud, provincia Pampanga, au fost reluate după o pauză de trei ani.
Anul acesta, la tradiția sângeroasă au participat opt bărbați. Printre cei care s-au lăsat crucificați se numără și un pictor în vârstă de 62 de ani, pe nume Ruben Enaje. El a fost bătut în cuie pe o cruce de lemn pentru a 34-a oară.
Într-o conferință de presă care a avut loc după crucificare, pictorul Ruben Enaje a declarat că s-a rugat pentru eradicarea virusului Covid-19 și pentru sfârșitul războiului dintre Rusia și Ucraina.
Bărbatul în vârstă de 62 de ani, tatăl a patru copii, a spus că vrea să pună capăt acestei tradiții pentru că are o vârstă înaintată, dar spune că se va decide înainte de Postul Mare de anul viitor.
Deși durerea provocată de cuiele care i-au fost bătute în palme nu a fost atât de mare precum credea, bărbatul a mărturisit că mereu a fost emoționat înainte de fiecare răstignire.
„Ca să fiu sincer, mă simt întotdeauna nervos pentru că aș putea sfârși mort pe cruce. Când sunt așezat pe cruce, corpul meu începe să se răcească. Când am mâinile legate închid ochii și îmi spun: 'Pot să fac asta' ", a spus el înainte să fie crucificat.
Enaje a ales să urmeze această tradiție barbară după un incident tragic care i-a marcat viața.
În anul 1985, el a supraviețuit după ce a căzut de pe o clădire cu trei etaje. Răstignirea din Vinerea Mare este pentru el ca „un semn de mulțumire” pentru că a trăit după acest incident.
Pictorul a continuat tradiția tot ca semn de mulțumire după ce mai mulți membri ai familiei sale s-au recuperat în urma unor boli grave.
Astfel, Ruben Enaje a devenit o celebritate a satului în care an de an, de Vinerea Mare, au loc crucificări, conform Mirror.
Tradiția crucificării
Înainte să fie răstigniți pe un deal, bărbații reproduc „Drumul Crucii”, purtând o coroană de spini pe cap și cărând o cruce grea de lemn în spate pe o distanță de un kilometru.
Ei sunt apoi urcați pe cruci și li se bat în palme și picioare cuie din oțel inoxidabil de zece centimetri. Bărbații stau în poziția în care a fost răstignit Isus Hristor timp de aproximativ 10 minute.
Ceilalți săteni care participă la tradiție merg desculți pe străzi și se bat pe spate cu bețe de bambus ascuțite.
În trecut, unii participanți se foloseau de bucăți de sticlă pentru a-și provoca răni pe corp în timpul ritualului.
Spectacolul macabru reflectă stilul unic de catolicism din Filipine, care îmbină tradițiile bisericești cu superstițiile populare.
Mulți dintre penitenți, majoritatea săraci, participă la ritual pentru a se ruga pentru bolnavi sau pentru o viață mai bună.
Liderii bisericii din Filipine s-au poziționat împotriva crucificărilor și a autoflagelărilor. Filipinezii care vor să-și arate credința profundă și devotamentul religios sunt îndemnați să facă acte de caritate.
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: crucificare, Filipine, rastignire, vinerea mare,
Dată publicare:
