Bilantul lui Oprescu: "Pasajul Basarab, una din marile realizari. National Arena era o groapa"
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat joi, la bilantul de mandat, ca ramane fidel principiului "Se poate!" si ca a demonstrat acest lucru, in patru ani la sefia municipalitatii.
Edilul si-a structurat discursul despre bilant in cinci capitole. La capitolul sanatate, Oprescu a vorbit despre infiintarea Administratiei Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti si preluarea in administrare a 19 spitale. "Am preluat cheltuielile de baza, cele de intretinere a unitatilor sanitare, astfel incat bugetul spitalelor a putut fi utilizat rational si judicios pentru achizitia de medicamente", a subliniat primarul.
Oprescu a "inventariat" cateva dintre spitalele mari din Capitala, facand referire la infiintarea "celui mai modern centru de ortopedie din Europa de Est" la Spitalul de Ortopedie-Traumatologie Foisor.
Edilul-sef al Capitalei a vorbit si despre refacerea totala a Spitalului Malaxa, reutilarea Spitalului "Panait Sarbu" si reabilitarea cladirilor spitalelor Colentina si "Sfanta Maria".
Potrivit lui Oprescu, asigurarea unor servicii medicale performante s-a vazut in "cresterea la 60% a scorului de satisfactie a pacientilor".
Infrastructura
La capitolul infrastructura, primarul general a aratat ca, in ultimii patru, au fost reabilitate 90 de strazi, inclusiv artere care "nu au mai intrat in reparatii de 15-20 de ani", iar alte 204 strazi au fost incluse in programele de intretinere multianuala. Tot la capitolul infrastructura, edilul a mentionat supralargirea si modernizarea bulevardelor Tudor Vladimirescu, de la patru la sase benzi, Constantin Brancoveanu, de la trei la sase benzi, si deschiderea circulatiei pe o noua artera - strapungerea 1 Mai din cartierul Drumul Taberei.
Oprescu a enumerat printre realizari si Pasajul Basarab, despre care a spus ca este "cea mai mare si complexa lucrare de infrastructura realizata in Romania ultimilor 20 de ani".
"Daca ai strazi, bulevarde si pasaje, obligatoriu trebuie sa asiguri locuri de parcare", a subliniat, cu acelasi prilej, edilul, care a amintit despre parcajul subteran de la Piata Universitatii, descrisa drept "prima parcare subterana" construita in ultimii 20 de ani, urmand sa fie finalizata la sfarsitul primului semestru din 2012.
Oprescu a mai aratat ca, in cei patru ani de mandat, au fost reabilitate din punct de vedere al utilitatilor 317 strazi, insumand 101,94 km de retea publica de alimentare cu apa, alte 53 de strazi fiind in lucru.
Educatie
La capitolul educatie, Oprescu a reamintit ca, la preluarea mandatului, programul BEI de reabilitare a peste 100 de scoli era blocat, iar in prezent au fost finalizate 65 de unitati de invatamant, alte 25 fiind receptionate partial.
In privinta "marilor obiective de interes national", edilul-sef al Capitalei a vorbit despre Arena Nationala, despre finalizarea etapei I a statiei de ape uzate de la Glina si despre Centrul Istoric, unde au fost finalizate 16 strazi si trei piatete.
Cultura
La capitolul cultura, Oprescu a mentionat cele 26 de institutii publice administrate de municipalitate, aratand ca primaria a realizat, in patru ani, reabilitarea si modernizarea mai multor sali de teatru, precum si modernizarea singurei sali de spectacol a Teatrului Excelsior.
Spatii verzi si locuri de joaca
Primarul general a vorbit la bilant si despre investitiile in spatii verzi si locuri de joaca pentru copii. El a precizat, astfel, ca au fost construite 42 de locuri de joaca pentru copii si 12 terenuri de sport in Parcul Tineretului, Carol, Herastrau si Izvor. Totodata, au fost finalizate peste 10 km de piste de biciclete si au fost amenajate patinoare pentru perioadele de iarna, a mai spus edilul.
"In ultimii patru ani, am desfiintat 967 de constructii cu caracter provizoriu, terase, mobilier urban, edificate ilegal si am redat spatiului verde o suprafata de aproximativ 100.000 metri patrati de teren in parcurile din Capitala", a mai tinut sa sublinieze Oprescu.
Dupa prezentarea bilantului, Oprescu a multumit consilierilor generali "care au inteles nevoile orasului", primarilor de sector "care au inteles sa colaboram", angajatilor sai, si nu in ultimul rand, bucurestenilor.
Bilantul a fost prezentat in prezenta directorilor din primarie, a sefilor institutiilor subordonate municipalitatii, a consilierilor generali si a altor cateva zeci de persoane invitate in sala de spectacol a Centrului de Proiecte Culturale ARCUB.
La eveniment au participat, printre altii, edilii sectoarelor 1 si 5, Andrei Chiliman si Marian Vanghelie, si mai multi reprezentanti ai PSD si PNL in Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB).
Sorin Oprescu este primar general al Capitalei din iunie 2008, cand a fost ales, in turul II de scrutin, in dauna lui Vasile Blaga.
"Ce o fi costat foarte mult la Pasajul Basarab?"
Sorin Oprescu a declarat ca una dintre cele mai mari realizari in cei patru ani de mandat este finalizarea Pasajului Basarab, desi unii l-au acuzat ca a fost o lucrare faraonica si ca a dus la bun sfarsit "proiectele lui Basescu si Videanu".
"Dupa unii, n-a fost bine ca l-am terminat, am fost acuzat ca a fost o lucrare faraonica, ce a costat foarte mult. Ce o fi costat foarte mult? Va spun eu ce a costat foarte mult: 70 de milioane de euro exproprierile", a spus Sorin Oprescu, la prezentarea bilantului celor patru ani de mandat.
El a precizat ca exproprierile au costat municipalitatea si 8.000 de euro pe metru patrat.
Edilul sef al Capitalei a aratat ca a fost acuzat si de faptul ca a dus la bun sfarsit proiectele "lui Basescu si Videanu".
"Am sa le dau o veste care o sa-i surprinda: Bucurestiul nu a inceput si nici nu se termina cu Basescu, Videanu sau Oprescu", a mai spus primarul general.
Oprescu a tinut sa precizeze ca atunci cand a preluat mandatul de primar, lucrarile la Pasajul Basarab erau realizate in proportie de 12-15 la suta, adica "sase stalpi si o parte din tablierul de beton".
Pasajul Basarab a fost deschis in 19 iunie 2011. Primarul Sorin Oprescu spunea atunci ca si-a respectat o veche promisiune, aceea de a pune o placuta pe care scrie "inceput de Basescu, finalizat de Oprescu". El preciza ca Pasajul Basarab "nu este al lui Basescu, nici al lui Oprescu, ci al bucurestenilor".
Pasajul Basarab are 1,9 kilometri si este cel mai lat pod hobant urban din Europa. Acesta face legatura rutiera si de tramvai intre Bulevardul Nicolae Titulescu - soseaua Orhideelor - Podul Grozavesti - Bulevardul Vasile Milea, respectiv soseaua Grozavesti, intregindu-se astfel inelul principal de circulatie al Municipiului Bucuresti in partea de nord-vest. Proiectul cuprinde doua traversari majore de obstacole, a raului Dambovita peste podul existent largit si a caii ferate in zona Garii de Nord.
"Stadionul National era o groapa la inceputul mandatului meu"
Oprescu a spus ca Stadionul National era o groapa la inceputul mandatului sau, iar in trei ani a fost ridicata o arena care se pregateste pentru cel mai mare eveniment sportiv organizat de Capitala, el precizand ca daca atunci cosmarul lui era stadionul, acum este "gazonul".
"La inceputul mandatului meu, acolo era o groapa si in trei ani am reusit sa ridicam o arena ce rivalizeaza cu marile stadioane din Europa", a spus primarul general al Capitalei, la prezentarea bilantului celor patru ani de mandat.
Oprescu a tinut sa precizeze in discursul sau despre Stadionul National ca daca la inceputul mandatului "cosmarul" lui a fost stadionul, "acum este gazonul".
"Asta-i cosmarul meu, sa nu sara gazonul pe 9 mai, pentru ca de fiecare data cand am vorbit de stadion m-ati intrebat: «Da' gazonu', gazonu' ....»", a subliniat primarul Sorin Oprescu.
Edilul sef al Capitalei a mai spus ca alt obiectiv de importanta alaturi de stadion il reprezinta si realizarea unei parcari supraterane in vecinatatea arenei, care va avea o terasa amenajata cu terenuri de sport in suprafata de 5.500 de metri patrati. Capacitatea parcarii supraterane va fi de 1.300 de locuri, pe patru niveluri cu o inaltime de 13,5 metri, parcarea urmand sa fie finalizata partial pana la finala Europa League programata in 9 mai.
Cu o capacitate de 55.000 de locuri pentru spectatori, Arena Nationala a fost inaugurata pe 6 septembrie 2011. Initial, noua arena ar fi trebuit sa fie inaugurata pe 10 august 2011, cu un meci amical intre reprezentativa Romaniei si cea a Argentinei, insa partida a fost anulata.
La meciul inaugural Romania - Franta, disputat in 6 septembrie 2011, in preliminariile Euro-2012, peluza de pe Arena Nationala, montata de firma Gama Verde a lui Adrian Oprisan, a cedat sub crampoanele fotbalistilor, numeroase bucati de gazon desprinzandu-se pe toata suprafata acesteia. Dupa acest meci, constructorul arenei si-a asumat inlocuirea gazonului si a optat ca lucrarea sa fie facuta de firma olandeza Hendriks-Graszoden.
Gazonul de pe Arena Nationala este inlocuit pentru finala Ligii Europa din 9 mai. Municipalitatea preciza ca stadionul trebuie sa respecte cerintele care se impun pentru buna organizare si desfasurare a finalei Ligii Europa, printre care si inlocuirea gazonului cu unul nou. De asemenea, pana la finala Ligii Europa nu va mai fi organizata nicio alta competitie pe stadion.
Primaria Capitalei preciza ca pana in prezent s-au jucat pe Arena Nationala 18 meciuri de fotbal, fara incidente majore, la care au participat aproape 500.000 de spectatori, respectiv: trei meciuri oficiale in Champions League; sase meciuri oficiale in Europa League; trei jocuri ale echipei nationale, din care doua oficiale si unul amical; sase meciuri oficiale din Liga nationala.
